Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a anunțat vineri că a doua rectificare bugetară din 2025 reprezintă o redistribuire corectivă a fondurilor între ministere, menținând ținta de deficit la 8,4% din PIB. Măsura vine în contextul presiunii de final de an asupra cheltuielilor publice, potrivit StiriPeSurse.ro.
Redistribuire corectivă: de unde și unde merg banii.
„Am mutat resursele de unde nu s-au consumat, acolo unde nevoile sunt reale și urgente„, a declarat Alexandru Nazare într-o postare pe Facebook după ședința de Guvern. Ministrul a subliniat că ținta de deficit de 8,4% din PIB, echivalentul a 159,8 miliarde lei, rămâne neschimbată.
Consiliul Fiscal confirmă că atât veniturile, cât și cheltuielile totale ale bugetului general consolidat sunt diminuate cu aproximativ 1,8 miliarde lei, conform Digi24. Ajustările sunt realizate în acord cu execuția bugetară din primele 10 luni ale anului.
🗞️ Citește și Acestea
Prioritățile rectificării: sănătate, asistență socială și PNRR.
Ministrul Finanțelor a explicat că cea mai mare parte a sumelor redistribuite vizează sectorul sanitar. Peste 2 miliarde lei merg către Ministerul Sănătății pentru a acoperi serviciile medicale, medicamentele și concediile medicale, relatează BZI.ro.
„Asigurăm fondurile necesare pentru plata integrală a asistenților personali și a indemnizațiilor pentru persoanele cu handicap grav, acoperind creșterea numărului de beneficiari și sprijinind astfel autoritățile locale„, a precizat Nazare. De asemenea, au fost direcționate fonduri pentru stingerea datoriilor care s-ar fi acumulat la Ministerul Sănătății și Ministerul Transporturilor până la final de an.
Rectificarea bugetară a fost construită pentru a reflecta noua structură a PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). „Am simplificat procedural transferul fondurilor din împrumuturi în granturi prin notificări. Acest lucru permite plăți rapide, fără birocrația actelor adiționale, accelerând implementarea proiectelor europene„, a explicat ministrul.
Execuție bugetară: deficit sub control.
Nazare a prezentat date despre execuția bugetară până în octombrie, arătând că deficitul a scăzut la 5,7% comparativ cu 6,2% în aceeași perioadă a anului trecut. „Față de deficitul lunii octombrie din 2024, unde aveam 6,2%, în luna octombrie a acestui an execuția înregistrează un deficit de 5,7%. Este un ecart de aproape 0,5%, care confirmă că tendința pe care am anticipat-o în privința unui deficit anual de 8,4% este una validă”, a declarat ministrul pentru BZI.ro.
TVA-ul colectat în octombrie a atins 13,6 miliarde lei, cel mai mare nivel din 2025, cu un plus de 2,4 miliarde lei față de aceeași lună a anului trecut. Cheltuielile cu personalul au scăzut cu aproape 1,1 miliarde lei în trimestrul trei și octombrie, în timp ce investițiile au crescut cu 8,6% față de anul trecut.
📊 CIFRE CHEIE: • 8,4% din PIB – ținta de deficit menținută • 159,8 miliarde lei – valoarea deficitului bugetar • 2 miliarde lei – fonduri suplimentare pentru sănătate • 5,7% – deficit la octombrie 2025 (vs 6,2% în 2024) • 13,6 miliarde lei – TVA colectat în octombrie, nivel record
Avertismentul Consiliului Fiscal.
Consiliul Fiscal avertizează că România nu poate perpetua deficite de 9% din PIB fără a risca o criză a datoriei publice. „Fără măsurile corective aplicate în acest an, deficitul ar fi depășit 9% din PIB”, arată instituția într-o opinie preliminară.
Consiliul subliniază că corecția bugetară este „absolut necesară” pentru a consolida încrederea în finanțele publice și pentru a menține stabilitatea monedei naționale. În 2026, măsurile fiscal-bugetare adoptate în a doua jumătate a anului 2025 ar putea conduce la un deficit în jur de 6,5% din PIB, ceea ce ar reprezenta o ajustare remarcabilă față de nivelul din 2024, conform Digi24.
Nazare a încheiat precizând că accentul în următoarea perioadă va fi pe asigurarea cofinanțărilor necesare pentru plata facturilor aflate în procesare la nivelul ministerelor, în vederea atragerii fondurilor europene. „Așa putem crea premisele pentru o creștere economică sustenabilă„, a concluzionat ministrul Finanțelor.
