Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Comandantul suprem al NATO, generalul american Alexus Grynkewich, a găzduit o reuniune a aliaților interesați, la nivelul șefilor apărării, pentru a discuta posibile contribuții la protejarea navelor care traversează Strâmtoarea Ormuz, potrivit Digi24. Întâlnirea a avut loc miercuri, 19 august 2026, la Cartierul General Suprem al Puterilor Aliate din Europa.
„Aceasta nu este o misiune NATO”
Un purtător de cuvânt al generalului Grynkewich a precizat vineri că reuniunea a urmărit facilitarea eventualelor contribuții ale aliaților în sprijinul libertății de navigație prin strâmtoare, dar a subliniat clar că demersul nu reprezintă o operațiune a Alianței.
„Pentru a fi clar, aceasta nu este o misiune NATO. Dar, având în vedere avantajele unice ale NATO în ceea ce privește capacitatea de a reuni aliații, este logic ca NATO să faciliteze în acest mod”, a adăugat purtătorul de cuvânt, potrivit relatării citate de Digi24.
Aliații NATO au încercat constant să evite implicarea directă în conflictul cu Iranul, concentrându-se în schimb pe planuri elaborate în afara structurilor Alianței pentru redeschiderea strâmtorii, prin care, înainte de luna februarie, trecea aproximativ o cincime din totalul petrolului comercializat la nivel mondial.
🗞️ Citește și Acestea
Franța și Marea Britanie preiau inițiativa
Franța și Marea Britanie au condus eforturile de formare a unei coaliții de aproximativ 12 țări, menită să garanteze trecerea în siguranță prin strâmtoare după reducerea tensiunilor sau încheierea conflictului. Orice acord pe termen lung ar necesita însă acordul explicit al Iranului, care controlează malul nordic al rutei maritime.
Potrivit Ziare.com, discuțiile de la Bruxelles au urmărit inclusiv identificarea capacităților concrete pe care statele membre le-ar putea pune la dispoziție pentru asigurarea libertății de navigație, fără ca acest lucru să presupună o comandă unificată sub steag NATO.
Reacția NATO la amenințările venite din partea Iranului
Alianța Nord-Atlantică este pregătită să abordeze orice amenințare și va face tot ce este necesar pentru a-și apăra aliații, a declarat, separat, un oficial NATO. Afirmația a venit ca răspuns la un articol din Financial Times potrivit căruia Iranul ar analiza atacarea unor ținte militare americane din Europa, dacă președintele SUA, Donald Trump, ar escalada conflictul.
Oficialul a amintit că apărarea aeriană a NATO a interceptat, la începutul acestui an, rachete balistice îndreptate spre Turcia dinspre Iran, în patru ocazii diferite, ca dovadă a eficienței posturii de descurajare a Alianței.
Bulgaria și Cipru, printre posibilele ținte ale represaliilor
Două surse din cadrul regimului de la Teheran au declarat pentru Financial Times că forțele iraniene au analizat opțiunea de a lovi obiective americane în sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria, care a aprobat luna trecută utilizarea bazei aeriene Bezmer pentru realimentarea avioanelor americane.
Una dintre surse a adăugat că și Ciprul, unde o bază aeriană britanică a fost lovită de o dronă în luna martie, s-ar număra printre posibilele ținte în cazul unei noi ofensive americane. Aceleași surse au indicat că Iranul a evaluat inclusiv posibilitatea de a lovi cablurile subacvatice de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz, în cazul unei escaladări a conflictului.
Ce înseamnă implicarea indirectă a NATO pentru statele din vecinătatea Mării Negre
Deși oficialii Alianței insistă că formatul rămâne unul de coaliție voluntară, nu de misiune NATO, riscul unor represalii iraniene în sud-estul Europei plasează indirect și România în zona de expunere, dat fiind că țara găzduiește infrastructură militară aliată la Marea Neagră.
Discuțiile de la Bruxelles arată, astfel, o Alianță prudentă, care caută să sprijine logistic redeschiderea uneia dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, fără să-și asume, cel puțin oficial, un rol de combatant direct într-un conflict pe care majoritatea membrilor europeni au încercat, de la început, să îl țină la distanță.
