Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Prețul motorinei a depășit pragul de 8,2 lei pe litru în unele benzinării din România și ar putea ajunge la 8,3-8,5 lei dacă presiunile regionale și evoluția cotației petrolului Brent se mențin, conform unei analize publicate de Asociația Energia Inteligentă. Scumpirile din ultimii ani au fost alimentate în principal de majorarea taxelor și de evoluțiile externe ale pieței petrolului.
Creșteri de 42-49% față de 2020, iar fiscalitatea reprezintă 70% din scumpiri.
În 2020, benzina costa 5,27 lei pe litru, iar motorina 5,76 lei pe litru. Astăzi, șoferii plătesc 7,86 lei pentru benzină și 8,20 lei pentru motorină, ceea ce reprezintă o creștere de 42-49%, potrivit analizei Asociației Energia Inteligentă, conform Capital.ro.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, explică că „România nu trăiește o criză de combustibil. Trăiește o combinație periculoasă între piață globală tensionată, fiscalitate crescută și vulnerabilități regionale”. Din creșterea totală de aproximativ 2,5 lei pe litru în șase ani, 70% provine din majorarea fiscalității directe, iar doar 30% din creșterea costurilor de transport și distribuție.
În 2020, statul încasa dintr-un litru de benzină 1,89 lei acciză și 0,84 lei TVA. În 2026, acciza la benzină a urcat la 3,06 lei, iar TVA-ul la 1,36 lei. La motorină, acciza a crescut la 2,8 lei, iar TVA-ul la 1,42 lei. Dacă în 2020 aproximativ 46% din prețul unui plin se ducea la stat (132 lei), în 2026 acest procent a ajuns la 56% (221 lei pe plin).
Cotația Brent a crescut cu 18,7%, dar ajustarea prețurilor la pompă nu s-a finalizat.
În perioada 31 decembrie 2025 – 22 februarie 2026, prețul petrolului Brent a crescut cu 18,7%. Motorina din România în aceeași perioadă a crescut cu 8,5%, însă aproape jumătate din această majorare vine din creșterea accizei. „Creșterea reală a fost de circa 5%”, a precizat Chisăliță. „Ce înseamnă asta? Că prețul intern nu a recuperat încă integral creșterea internațională”.
România importă două treimi din produsele petroliere, iar într-o piață globală diferențele nu pot rămâne prea mult timp în urmă. „Ajustarea tinde să vină din urmă. Estimările indică posibilitatea unei creșteri suplimentare până la nivelul creșterilor prețului. Cu alte cuvinte: ce vedem acum poate să nu fie finalul mișcării”, avertizează specialistul.
Instabilitatea regională din Europa Centrală afectează piața românească.
La finalul lunii ianuarie 2026, livrările de petrol rusesc prin conducta Druzhba către Ungaria și Slovacia au fost întrerupte în urma unui incident pe teritoriul Ucrainei. Pentru MOL Group, compania care operează principalele rafinării din Ungaria, aceasta a fost o problemă operațională majoră, conform Ziarul Profit.
Guvernul ungar a eliberat rezerve strategice și au fost căutate rute alternative prin portul croat Omisalj și conducta Adria. Transportul maritim este însă mai lent și mai costisitor, iar costurile logistice se propagă în regiune. Ungaria a oprit livrările de motorină către Ucraina, iar lanțurile regionale de aprovizionare au fost puse sub presiune.
România are două avantaje esențiale: capacități proprii de rafinare și stocuri interne suficiente. Țara noastră nu depinde direct de rafinăriile din Ungaria, însă „piața este regională”, iar prețurile sunt interconectate. Vestul României resimte mai rapid mișcările din Europa Centrală, iar motorina, carburantul transportului și agriculturii, este mai sensibil decât benzina.
Scenarii pentru evoluția prețurilor în perioada următoare.
Astăzi, motorina standard gravitează în jurul valorii de 8,2 lei pe litru, cu variații între 8,14 și 8,23 lei. În București, unele stații au afișat deja 8,20 lei pe litru. Analiza Asociației Energia Inteligentă prezintă trei scenarii posibile.
Dacă fluxurile prin conducta Druzhba revin la normal și cotația Brent se stabilizează, prețurile pot rămâne în intervalul 8,1-8,3 lei pe litru, cu fluctuații minore de câțiva zeci de bani. Dacă aprovizionarea regională rămâne instabilă, motorina ar putea urca la 8,3-8,5 lei pe litru, generând creșteri graduale dar constante. Scenariul cu prețuri semnificativ mai mari este considerat puțin probabil în lipsa unor șocuri externe majore.
„România nu este în criză de carburant. Este în criză de expunere”, subliniază Chisăliță. Țara noastră depinde de cotațiile globale, de importuri și de stabilitatea regională. Creșterea Brent cu 18,7% nu a fost încă transferată integral în prețul de la pompă, ceea ce înseamnă că ajustarea nu este încheiată.
Asociația Energia Inteligentă propune un mecanism de intervenție a statului.
Asociația Energia Inteligentă propune dezvoltarea unui mecanism de intervenție a statului dacă prețul produselor petroliere crește cu mai mult de 10% în trei luni. „Orice creștere cu peste 10% a prețului la motorină într-un interval de sub trei luni necesită o intervenție a statului”, consideră Chisăliță.
Pachetul propus include un „mecanism fiscal de flexibilizare” până la sprijinul direct pentru categoriile vulnerabile și sectoarele strategice, care să atenueze șocul fără a distorsiona piața. „Protejarea populației și a economiei nu înseamnă intervenții brutale, ci decizii inteligente, calibrate și limitate în timp”, a adăugat președintele Asociației Energia Inteligentă.
România se confruntă astfel cu o vulnerabilitate de preț care riscă să alimenteze inflația și să afecteze transportul, agricultura și lanțurile de distribuție, făcând necesară o reacție rapidă și bine calibrată din partea autorităților.






















