Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat că Parlamentul va primi explicații privind retragerea unor trupe americane de pe teritoriul României, însă doar când programul premierului va permite prezentarea în fața legislativului, potrivit StiriPeSurse.ro. Șeful MApN a precizat că există informații sensibile, unele clasificate, dar că anumite elemente ar putea fi făcute publice.
Context: redimensionarea prezenței militare americane.
Declarațiile vin după ce administrația Trump a anunțat retragerea a aproximativ 1.000-1.200 de militari americani din România, o decizie care a stârnit controverse politice interne. România a fost informată oficial luni, 27 octombrie 2025, prin atașatul militar al ambasadei de la Washington, după cum a declarat premierul Ilie Bolojan, conform HotNews.ro.
Ministrul Apărării a explicat că decizia americană face parte dintr-o reevaluare globală a posturii militare a SUA și reflectă mesajele constante transmise de administrația Trump către aliații europeni. „Semnalele pe care actuala administrație le-a transmis către Europa au fost constante și au spus că trebuie să vă înarmați mai mult, să cheltuiți mai mult pentru a vă apăra„, a declarat Moșteanu pentru News.ro.
Presiuni din Parlament pentru clarificări.
„O să venim, în momentul în care agenda premierului va permite acest lucru, să clarificăm, în măsura în care se pot face dezbateri cu niște elemente clasificate și confidențiale, o să putem avea aceste discuții în Parlament, într-un cadru mai larg„, a declarat Moșteanu.
🗞️ Citește și Acestea
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a solicitat prezența în Parlament a premierului Bolojan și a miniștrilor Apărării și Afacerilor Externe pentru explicații detaliate. Biroul permanent al Camerei Deputaților a aprobat chemarea premierului la audieri, cu voturile PSD, AUR și ale minorităților, în timp ce PNL, USR și UDMR s-au abținut, conform Digi24.
Ce rămâne din prezența militară americană.
Ministrul Moșteanu a recunoscut că nu și-a dorit plecarea militarilor americani, declarând că „ar fi dorit să rămână trupele aici, să nu plece„. Cu toate acestea, a asigurat că aproximativ 1.000 de soldați americani vor rămâne în România, la bazele de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii.
„Efectivele americane de la Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate. Singura modificare este la Mihail Kogălniceanu, unde acea brigadă rotațională nu mai este prezentă„, a explicat ministrul pentru Europa Liberă. Înainte de această decizie, în România erau dislocați peste 1.700 de militari americani, majoritatea la baza de la Mihail Kogălniceanu.
Reacții și implicații pentru securitatea României.
Decizia a generat îngrijorări în rândul experților militari și al politicienilor. Președintele Nicușor Dan a declarat că securitatea României și a flancului estic nu va fi diminuată, iar parteneriatul strategic cu SUA rămâne neschimbat.
În Congresul american, șefii comisiilor de apărare, republicanii Roger Wicker și Mike Rogers, s-au opus ferm deciziei Pentagonului, declarând că retragerea transmite „un semnal greșit către Rusia” chiar când președintele Trump încearcă să ajungă la o soluție negociată pentru războiul din Ucraina.
Investițiile României în apărare.
Moșteanu a subliniat că România a recepționat mesajul american și investește mai mult în capacitățile proprii de apărare. România a alocat 2,17% din PIB pentru apărare în 2024, iar pentru 2025 ținta este de aproximativ 2,3% din PIB, cu angajamentul de a crește investițiile până în 2035.
„Europa a înțeles acest lucru și investim mai mult. Sunt și țări care au înțeles și mai repede semnalul dat de actuala administrație și au spus: mergem către 5%. Polonia, de exemplu, are anul acesta 4,7% din PIB„, a declarat ministrul pentru StiriPeSurse.ro.
Redimensionarea prezenței militare americane vine într-un context în care Statele Unite își îndreaptă atenția tot mai mult către zona Indo-Pacific, lăsând Europa să își asume o responsabilitate crescută pentru propria apărare. Rămâne de văzut când și în ce format vor avea loc dezbaterile promise în Parlament și ce informații clasificate vor putea fi divulgate publicului.
