Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Federației Ruse, a reacționat ironic la proiectul de lege privind unirea României cu Republica Moldova, potrivit HotNews.ro. Diplomata rusă a sfătuit Occidentul să aplice termenul „anexare” mai degrabă în cazul intențiilor României față de Republica Moldova, decât în legătură cu acțiunile Rusiei în Ucraina.
Zaharova acuză că la București se pun la cale de mult timp planuri privind „absorbția” Republicii Moldova, recunoscând totodată că nici măcar în structurile de putere românești nu există un consens deplin în această privință.
Reacția Moscovei la adoptarea tacită a proiectului.
Declarațiile diplomatei ruse au survenit după ce inițiativa legislativă a partidului S.O.S. România, condus de Diana Șoșoacă, a fost adoptată tacit de Camera Deputaților de la București, în urma expirării termenului constituțional de 45 de zile.
Proiectul a fost înregistrat în Parlament pe 14 aprilie 2026 și a primit avize negative din partea Guvernului, a Comisiei juridice și a Comisiei pentru drepturile omului. Adoptarea tacită nu a implicat o dezbatere sau un vot în plen, ci aplicarea automată a regulamentului parlamentar.
🗞️ Citește și Acestea
Potrivit proiectului, Parlamentul României ar urma să decidă unirea cu Republica Moldova, iar Guvernul ar fi mandatat să înceapă negocieri urgente cu autoritățile de la Chișinău. Documentul prevede și notificarea ONU, NATO, SUA și Uniunii Europene după adoptarea legii.
Zaharova: „Unirea presupune o dorință reciprocă”.
„Ce fel de unire este aceasta? Unirea presupune o dorință reciprocă și, cel mai important, probabil, un plebiscit. Iată ce înseamnă unificarea. Dar când este vorba de anexare, așa trebuie să o numim”_, a declarat Zaharova, citată de agenția TASS.
Diplomata rusă a susținut că opinia cetățenilor moldoveni este ignorată și a invocat perioada în care Basarabia a făcut parte din România, între 1918 și 1940. „Ar fi bine, pentru început, să-i întrebe dacă doresc măcar această așa-zisă reunificare, care, de fapt, nu este altceva decât o înghiţire”_, a adăugat ea.
Zaharova a atras atenția și asupra complicațiilor legate de Transnistria, avertizând că un astfel de pas nu ar contribui la rezolvarea situației din republica separatistă. Moscova menține ilegal în regiune aproximativ 1.200 de soldați, pe care refuză să îi retragă în ciuda angajamentelor internaționale asumate.
Proiectul fără efecte juridice reale, dar cu impact politic major.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat pentru Digi24 că proiectul nu poate produce efecte juridice, deoarece unirea nu se face printr-o simplă lege. „Nu prin lege faci unire. Prin lege doar constați după ce toate formalitățile și referendumurile au fost parcurse”_, a explicat Zegrean.
Cu toate acestea, Kremlinul a exploatat imediat inițiativa pentru a-și construi un nou argument în discursul de propagandă. Analiști moldoveni au subliniat că proiectul, deși nul juridic, servește tocmai interesele Moscovei, oferindu-i material pentru acuze de „expansionism românesc”.
Subiectul unirii revenise în atenție și după declarațiile președintei Maia Sandu, care a afirmat că ar susține unirea dacă aceasta ar fi validată prin referendum, subliniind că în prezent nu există o majoritate populară favorabilă acestui scenariu. Proiectul urmează acum să fie analizat de Senat, forul decizional al Parlamentului.
–
