Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a cerut miercuri țărilor europene care au acuzat Rusia de otrăvirea lui Alexei Navalnîi să prezinte date concrete care să susțină aceste acuzații, potrivit Reuters. Reacția Moscovei vine la câteva zile după ce cinci state europene au publicat un raport în care atribuie Rusiei moartea opozantului prin otravire cu o neurotoxină rară.
Zaharova: acuzațiile au fost „de tipul foarte probabil”.
„Toate acuzațiile împotriva Rusiei erau de tipul «foarte probabil». Nu au existat detalii specifice. A fost pur și simplu o declarație menită să devină actul de deschidere al conferinței de securitate de la München și să eclipseze dosarele Epstein. Le cerem să prezinte date concrete cu privire la această chestiune”, a declarat Zaharova la conferința de presă de miercuri.
Declarațiile vin în contextul în care sâmbăta trecută, cinci state europene — Marea Britanie, Franța, Germania, Suedia și Olanda — au acuzat oficial Rusia că l-a otrăvit pe Navalnîi cu epibatidină, o neurotoxină extrem de puternică întâlnită în mod natural doar în pielea broaștelor săgeată din America de Sud. Potrivit comunicatului comun, substanța provoacă paralizie, stop respirator și moarte extrem de dureroasă, iar specialiștii nu găsesc nicio explicație benignă pentru prezența ei în organism.
Kremlinul neagă, SUA nu contestă raportul.
Kremlinul a respins prompt orice implicare în moartea lui Navalnîi, negând că acesta ar fi fost otrăvit. Poziția Moscovei rămâne neschimbată: opozantul rus ar fi murit din cauze naturale — „sindromul morții subite” — în colonia penală din Siberia, în februarie 2024, conform Mediafax.
🗞️ Citește și Acestea
În contrast, Secretarul de Stat american Marco Rubio a declarat duminică, la Bratislava, că Washingtonul nu are motive să conteste raportul european și îl consideră „îngrijorător”. Declarațiile vin pe fondul unor tensiuni diplomatice reînnoite între Occident și Rusia pe tema drepturilor omului.
Implicații diplomatice și context.
Cazul Navalnîi continuă să fie un punct de fricțiune major în relațiile euro-ruse. Opozantul supraviețuise unei tentative de otrăvire în 2020, pe care o atribuise serviciului rus de securitate FSB — fapt negat de Moscova. Cererea Rusiei de dovezi concrete este interpretată de analiști ca o tactică de tergiversare, în condițiile în care ancheta asupra morții lui Navalnîi rămâne blocată la nivel internațional din cauza refuzului Moscovei de cooperare.
Decizia celor cinci state europene de a publica raportul chiar înaintea Conferinței de Securitate de la München indică o coordonare diplomatică menită să mențină presiunea internațională asupra Kremlinului.
