Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat că MApN a transmis Cancelariei prim-ministrului cerințele tehnice pentru producția de drone pe care România urmează să o facă în comun cu Ucraina, potrivit Mediafax. Termenul oficial al proiectului e anul 2030, dar ministrul spune că România vrea să înceapă cât mai repede.
Ce cerințe tehnice a transmis MApN
Miruță a precizat că Ministerul Apărării a avut o întâlnire cu 15 firme ucrainene producătoare de drone și cu reprezentanți ai Ministerului Apărării din Ucraina. „Am făcut o fișă tehnică pentru fiecare dintre aceste 15 firme. Ce tip de drone pot să construiască, în ce volum, care e capacitatea de dinamizare a activității acestor fabrici”, a declarat ministrul la TVR Info.
Pe baza acestor fișe, MApN a stabilit o ierarhie a preferințelor și a transmis-o Ministerului Apărării din Ucraina, care urmează să decidă, intern, care firmă va face parteneriatul pentru o fabrică de drone în România. Ministerul Economiei va emite separat cerințele privind criteriile de localizare a producției.
Ordonanța 62 împarte atribuțiile între MApN și Ministerul Economiei
Cadrul legal al colaborării este dat de Ordonanța 62, actul normativ care reglementează cooperarea militară finanțată prin fondurile europene SAFE, potrivit G4Media. Actul normativ separă explicit responsabilitățile: MApN transmite criteriile operaționale, adică ce tip de tehnică trebuie să aibă dronele considerate utile, iar Ministerul Economiei gestionează separat criteriile economice și de localizare a producției.
🗞️ Citește și Acestea
Miruță a explicat că un sistem de comandă personalizat pentru Armata Română este esențial pentru proiect, nu un software generic. „Armata Română în următorii doi ani mai primește o serie de capabilități care trebuie și ele să fie integrate în creierul care va lua decizia pentru acest roi de drone. Adică acces la datele radarelor, acces la datele culese de avioanele de vânătoare, acces la datele dispozitivelor de apărare antiaeriană de la sol”, a explicat Miruță, subliniind că aceste informații critice nu pot fi livrate în afara Armatei Române.
Programul SAFE și finanțarea europeană
Proiectul face parte din inițiativele finanțate prin programul european SAFE, care alocă 200 de milioane de euro pentru coproducția de drone cu un partener ucrainean, potrivit Mediafax. Colaborarea a pornit după memorandumul semnat între președintele Nicușor Dan și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prin care cele două țări și-au propus, printre altele, cooperarea în producția de tehnică militară.
Condiția impusă de Comisia Europeană pentru accesarea celor 200 de milioane de euro este ca proiectul să fie realizat strict în coproducție cu un partener ucrainean, nu doar ca achiziție directă. Ministrul a explicat că avantajul e reciproc: România capătă acces la experiența de luptă acumulată de industria ucraineană, iar Ucraina beneficiază de finanțarea adusă prin participarea României la program.
De la primele discuții tehnice la selecția firmelor
Întâlnirile dintre reprezentanții MApN și companiile ucrainene de profil au început în urmă cu câteva luni, când 15 firme și-au prezentat pentru prima dată portofoliile și capacitățile tehnice la sediul ministerului. Discuțiile inițiale au avut loc la scurt timp după semnarea memorandumului dintre cei doi președinți și au continuat treptat, până la etapa actuală, în care MApN a stabilit deja o ierarhie clară a preferințelor.
Ministrul consideră că parteneriatul cu firmele ucrainene trebuie să se desfășoare pe teritoriul național, sub coordonarea directă a Ministerului Apărării, nu externalizat. El a subliniat anterior că MApN nu este responsabil pentru partea economică a proiectului, respectiv selecția firmelor românești care vor colabora efectiv la producție, aceasta fiind o decizie separată, de resortul Ministerului Economiei.
Ce schimbă Ordonanța 62 pentru viitoarea fabrică de drone
Separarea clară a criteriilor tehnice de cele economice, prin Ordonanța 62, are rolul de a accelera etapa de selecție: MApN nu mai așteaptă finalizarea analizei economice pentru a-și transmite propriile priorități, iar Ministerul Economiei poate lucra în paralel la criteriile de localizare a viitoarei fabrici. Practic, cele două componente ale proiectului avansează simultan, nu succesiv, ceea ce ar putea scurta intervalul până la semnarea parteneriatului cu una dintre cele 15 firme ucrainene.
Rămâne de văzut cât de repede vor fi selectate firmele ucrainene și când va începe efectiv construcția fabricii, cu toate că termenul oficial asumat prin program rămâne anul 2030.
