Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a avertizat că Ministerul Apărării Naționale se confruntă cu presiuni considerabile în contextul contractelor de înzestrare aflate în derulare, presiuni pe care le descrie ca depășindu-le pe cele întâlnite în perioada în care conducea Ministerul Economiei, potrivit declarațiilor făcute miercuri seară la Antena 3 CNN. Miza este uriașă: 21 de contracte noi, în valoare totală de 9,53 miliarde de euro, derulate în cadrul programului SAFE.
„Presiunea este mai mare decât la Economie”
Ministrul a explicat că, deși spectrul de activitate al Ministerului Apărării este mai îngust decât cel al Economiei, dimensiunea financiară a intereselor în joc este cu mult mai mare.
„Și la Ministerul Apărării sunt presiuni de acest gen. Spectrul este mai îngust, nu mai este și digitalizare, și protecția consumatorului, și economie. Dar dimensiunea este mai mare, presiunea pe care se apasă este mai mare”, a declarat Radu Miruță.
Oficialul a subliniat că Ministerul Apărării administrează în prezent 21 de contracte de înzestrare noi, derulate într-un interval de timp foarte scurt, ceea ce a generat un interes financiar major în jurul proceselor de achiziție.
🗞️ Citește și Acestea
Programul SAFE: 9,53 miliarde de euro în joc
În luna ianuarie 2026, Miruță a detaliat public amploarea programului SAFE, care reunește proiecte de înzestrare ale Armatei Române în valoare totală de 9,53 miliarde de euro. Dintre cele 21 de proiecte, 10 sunt achiziții comune cu alte state membre NATO, iar 11 sunt achiziții individuale ale României.
Printre achizițiile incluse în program se numără rachete Mistral, elicoptere H225 și trei sisteme de apărare antiaeriană, conform G4Media. Este cel mai ambițios program de modernizare militară din istoria recentă a României.
Un avertisment privind integritatea achizițiilor
Miruță a avertizat că cedarea la aceste presiuni ar periclita înzestrarea Armatei Române într-un moment critic din punct de vedere geopolitic.
„Dacă am pleca pe fenta căreia, Armata Română ar pierde poate și ultimul jeton, ultimul token de a putea să își dezmorțească un pic înzestrarea”, a spus ministrul.
Declarațiile vin în contextul în care România a crescut bugetul Apărării la peste 2% din PIB, în conformitate cu angajamentele NATO, iar programele de modernizare militară au devenit o prioritate strategică națională, mai ales în contextul conflictului din Ucraina.
Presiunile denunțate de Miruță ridică întrebări serioase despre mecanismele de control ale achizițiilor militare și despre capacitatea instituțiilor statului de a gestiona contracte de o asemenea amploare fără ingerințe externe.
