Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Radu Miruță, ministrul Apărării, a clarificat că suma de 50 de milioane de euro alocată pentru sprijinirea Ucrainei nu reprezintă o suplimentare bugetară, ci fonduri deja prevăzute în bugetul Ministerului Apărării. Oficialul a subliniat că decizia este în interesul securității naționale a României, potrivit Gandul.ro.
„În primul rând, banii sunt deja prinși în buget. Nu a fost o alocare în afara bugetului pe care Ministerul Apărării îl primise la începutul anului. În al doilea rând, este un sprijin pe care România l-a făcut cam printre ultimele țări”, a declarat Miruță vineri seara la Antena 3 CNN.
Transparență versus secretizare.
Ministrul Apărării a explicat că România a ales să acorde sprijinul într-un mod transparent, spre deosebire de alte state care au optat pentru clasificare. „Unele țări au decis să facă acest sprijin într-un mod secret, într-un mod clasificat. Noi am decis să fie într-un mod transparent, pentru că există în spațiul public o discuție despre sprijinul și valoarea sprijinului pe care România l-a acordat până acum Ucrainei”, a afirmat Miruță.
Oficialul a adăugat totuși că „nu se fac publice aceste lucruri, pentru că e o chestiune de strategie, dacă vreți, militară”. Această aparentă contradicție vizează diferența dintre anunțarea sumelor și detaliile operaționale concrete ale sprijinului militar, conform Jurnalul.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Mecanismul PURL – funcționare prin NATO.
Miruță a explicat că mecanismul de sprijin funcționează diferit față de alte forme de ajutor military. „Nu putem pune pe ecranul televizorului ce capacități a avut Armata Română și ce cantități din capacitățile acelea au fost date. Însă aici e o chestiune un pic diferită, pentru că există un mecanism propus de Statele Unite, prin care țările care vor să sprijine Ucraina pun la comun o sumă de bani, care va intra în bugetul NATO, iar din bugetul NATO se achiziționează produse din Statele Unite, care sunt transmise, centralizate și coordonate pentru a sprijini Ucraina”.
România s-a alăturat astfel mecanismului PURL (Priority Urgent Requirements List – Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei), propus de Statele Unite, cu o contribuție de 50 de milioane de euro. Decizia a fost adoptată prin Hotărâre de Guvern, iar finanțarea este realizată cu respectarea plafonului bugetar pentru anul 2025.
„Zona tampon” – argument strategic principal.
Ministrul Apărării a subliniat că sprijinirea Ucrainei este legată direct de securitatea României. „Eu cred că, dincolo de faptul că e bine să ajutăm, este în interesul României. Nu putem discuta nici despre școli, nici despre spitale, nici despre mediul economic, despre dezvoltarea afacerilor, dacă nu avem securitate”, a declarat Miruță.
Acesta a adăugat că menținerea războiului dincolo de granițele României reprezintă un avantaj strategic crucial. „Să-și imagineze cei care critică această decizie cam ce s-ar întâmpla în România dacă ar fi rușii pe la Galați și cam cum s-ar mai mișca mediul economic și cum ne-am mai întreba noi ce să facem. Cât timp războiul este ținut dincolo de granița României, pentru România zona asta tampon este un câștig fantastic și, da, trebuie să ajutăm și vom ajuta în continuare, în limitele pe care România le are”.
Reacția Ucrainei.
Denys Shmyhal, prim-ministrul Ucrainei, a mulțumit public României pentru contribuția anunțată. „România se alătură PURL și contribuie cu 50 de milioane de euro pentru această inițiativă. Această tranșă de ajutor este esențială pentru apărarea Ucrainei și pentru protejarea poporului nostru. Sunt recunoscător poporului român și guvernului, precum și omologului meu, ministrul Apărării Naționale Radu Miruță, pentru sprijinul lor neclintit”, a scris oficialul ucrainean pe platforma X.
Context strategic mai larg.
Ministerul Afacerilor Externe a precizat că mecanismul PURL este „un instrument de politică externă și de securitate de importanță majoră” pentru administrația SUA, în contextul promovării unei împărțiri echitabile a responsabilităților de securitate între aliați.
Participarea României la PURL „contribuie direct la consolidarea securității regionale” și este „pe deplin consonantă cu angajamentele României în cadrul NATO și cu Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii”, a transmis MAE. Ministerul subliniază că aderarea la acest mecanism creează premise pentru beneficii în planul securității naționale, inclusiv prin „creșterea interoperabilității instituționale” și „întărirea capacității de reacție la amenințări hibride și convenționale”.
România se alătură astfel majorității aliaților europeni și altor state care susțin această inițiativă, într-un context în care securitatea regională rămâne o prioritate strategică pentru țara noastră.
