Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Senatului denunță amânările repetate ale deciziei CCR privind reforma pensiilor și subliniază că PNL nu va ceda în fața presiunilor, indiferent dacă vin din zona politică sau instituțională. Blocajele au consecințe reale pentru accesarea fondurilor europene.
Liberalul Mircea Abrudean, președintele Senatului, a reacționat vehement după cea de-a treia amânare a deciziei Curții Constituționale privind legea pensiilor magistraților, acuzând existența unor jocuri politice care blochează reformele asumate de Guvern. Declarațiile vin după ce CCR a amânat din nou pronunțarea pentru 16 ianuarie 2026, din lipsă de cvorum.
„Amânările repetate ale deciziei CCR privind reforma pensiilor nu pot deveni o strategie de blocaj”, a declarat Abrudean pe Facebook, potrivit StiriPeSurse.ro. „Respectăm rolul Curții Constituționale, dar România are nevoie de o decizie clară care să permită continuarea reformelor asumate”, a adăugat șeful Senatului.
PNL nu va ceda în fața presiunilor.
Mircea Abrudean a subliniat că reforma pensiilor înseamnă „sfârșitul privilegiilor” și că acest lucru „probabil deranjează”. Președintele Senatului a transmis un mesaj ferm: „Nu putem permite jocuri politice, mai ales cu o miză atât de importantă”.
🗞️ Citește și Acestea
„Premierul Ilie Bolojan nu va ceda în fața presiunilor și nici Partidul Național Liberal nu o va face, indiferent dacă ele vin din zona politică sau instituțională”, a avertizat Abrudean.
Șeful Senatului a evidențiat că România se confruntă cu consecințe reale din cauza blocajelor: „Să fim conștienți că blocajele au consecințe reale: riscăm pierderea fondurilor PNRR. România trebuie să meargă înainte. Reforma nu mai poate fi amânată”.
Context: cvorum inexistent din cauza absenței a patru judecători.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a declarat luni că nici în această zi nu a putut fi întrunit cvorumul de ședință pentru a fi luată decizia cu privire la sesizarea ICCJ vizând Legea referitoare la pensiile magistraților. „Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul”, a precizat Tănăsescu.
Potrivit unor surse din presă, cei patru judecători propuși de PSD la Curtea Constituțională – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – nu s-au prezentat la ședința de luni, astfel că au fost prezenți doar cinci din cei nouă judecători ai CCR. Pentru a se putea pronunța o soluție, este nevoie ca în sala de judecată să se afle șase dintre cei nouă judecători constituționali.
Tănăsescu a precizat că ea era singurul judecător al Curții care avea concediu în această perioadă, dar și l-a întrerupt tocmai pentru ședința referitoare la Legea pensiilor magistraților. Președinta CCR s-a referit și la speculațiile apărute în spațiul public referitoare la solicitarea unui studiu de impact.
Studiul de impact nu este relevant pentru analiza CCR.
„Studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, e reglementat de legea 24/2000, nu e o noutate”, a explicat Simina Tănăsescu. „Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor”, a mai transmis președinta CCR.
Ea a anunțat că următoarea ședință CCR pe tema Legii pensiilor magistraților a fost stabilită pentru vineri, 16 ianuarie 2026, ora 10:00, aceasta fiind a treia amânare a discuțiilor privind legea care schimbă condițiile de pensionare pentru magistrați.
Ce prevede reforma contestată.
Legea contestată la CCR modifică modul în care este stabilit cuantumul pensiei și condițiile în care magistrații se pot pensiona. Proiectul de reformă prevede că pensia va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute încasate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă.
De asemenea, este propusă creșterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, precum și majorarea vârstei de pensionare până la 65 de ani. Aplicarea noilor reguli se va face etapizat, perioada de tranziție fiind stabilită la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026.
Proiectul de lege a mai fost contestat la CCR în octombrie 2025, iar judecătorii au stabilit că este neconstituțional din cauză că lipsea avizul CSM. Ulterior, Guvernul și-a angajat din nou răspunderea în Parlament, de data aceasta având aviz de la CSM, chiar dacă unul negativ.
Reforma pensiilor speciale, inclusiv pentru magistrați, este un jalon esențial pentru deblocarea fondurilor din PNRR, iar întârzierea deciziei CCR pune în pericol accesarea acestor resurse financiare vitale pentru România.
