Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat măsura neplății primei zile de concediu medical, care a intrat în vigoare pe 1 februarie 2026. În cadrul emisiunii „Neatza cu Răzvan și Dani”, oficialul a precizat că decizia a dus la economii de 120 de milioane de lei pe lună și că intenționează să nuanțeze măsura pentru a proteja pacienții cu boli cronice, potrivit Digi24.
Economii semnificative din combaterea abuzurilor.
Rogobete a recunoscut că măsura este „abruptă”, însă a subliniat că este necesară pentru a limita abuzurile din sistem. „Fenomenul este mai complex decât pare. Sigur că e abruptă decizia cu prima zi de concediu neplătit, dar dacă e să discutăm puțin de ce s-a întâmplat anul trecut, după ce am inclus primele măsuri și primele controale serioase, am economisit 120 de milioane de lei pe lună”, a declarat ministrul.
Conform HotNews, ministrul a explicat că nu este vorba despre cazuri izolate: „Erau milioane de zile de concedii inventate care ne costă cam un miliard și jumătate pe an. Acele punți înainte de Sfânta Maria, înainte de Ziua Copilului, se îmbolnăveau subit”.
„Eu am fost pus în postura, plastic vorbind, să iau de la gura bolnavului care are nevoie, din spital, ca să plătesc concediile inventate ale unora”, a adăugat oficialul, subliniind gravitatea fenomenului.
🗞️ Citește și Acestea
Excepții pentru pacienții cu boli cronice.
Întrebat despre impactul măsurii asupra persoanelor vulnerabile, ministrul a recunoscut că este „imposibil de eliminat în totalitate” efectele negative, dar că autoritățile analizează excepții pentru anumite categorii de pacienți.
„Încercăm să reducem damage-ul cât se poate de mult, motiv pentru care o să mai fie nuanțată această decizie, și anume că pacienții cronici – cancer, de exemplu –, sau alte boli, unde este evident că concediul medical nu este inventat, să fie exceptați”, a explicat Rogobete.
Măsura se aplică între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027 și vizează reducerea concediilor medicale de scurtă durată, unde s-a constatat că se abuzează frecvent. „Se vor realiza normele de aplicare, care vor ţine cont de aspecte concrete, cum ar fi pacienţii oncologici sau cu alte afecţiuni care au nevoie lunar de concedii medicale”, a declarat Alexandru Rogobete, conform Adevărul.
Comparație cu alte state europene.
Ministrul a subliniat că România nu este un caz singular, dând exemple din alte state europene. În Spania, primele trei zile de concediu medical nu sunt plătite, iar următoarele se plătesc cu o indemnizație de doar 80%. În Belgia, în funcție de tipul de asigurare medicală, prima, a doua sau chiar a treia zi nu se plătesc.
„Măsura se aplică în multe alte state europene mult mai drastic decât în România”, a precizat Alexandru Rogobete, subliniind că scopul este combaterea abuzurilor constatate la nivel european.
Impactul financiar: 1,5 miliarde de lei economisiți anual.
Potrivit datelor prezentate de ministru, controalele și schimbările introduse în 2025 au dus la economii de aproximativ 1,5 miliarde de lei pe an. Zeci de medici au fost deja sancționați pentru eliberarea fictivă a concediilor medicale, în cadrul controalelor aflate încă în desfășurare.
Ministrul a mai abordat și problematica rețelelor sociale și a dezinformării în domeniul medical, avertizând asupra nivelului ridicat de informații false din mediul online: „Dezinformarea, de exemplu, pe rețelele de socializare este la cote maximale în momentul de față: tot felul de pseudo-conferințe în care oamenii cred că medicina se face cu apă, aer și energie”.
Măsura rămâne una tranzitorie și va putea fi ajustată în funcție de evoluția fenomenului concediilor medicale fictive și de impactul asupra pacienților reali. Până la intrarea în vigoare, primele cinci zile de concediu medical erau plătite de angajator, iar începând din a șasea zi, costurile erau suportate de CNAS.
