Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor, a transmis marți un avertisment sever privind efectele economice ale instabilității politice generate de moțiunea de cenzură PSD-AUR. Dobânda la care se împrumută România pe 10 ani a urcat rapid la 7,3%, de la aproximativ 6,7% la mijlocul lunii aprilie, potrivit Digi24.
Dobânzile României au sărit: costul instabilității, în cifre.
Nazare a arătat că decalajul față de Ungaria s-a inversat alarmant. Dacă la începutul anului România se împrumuta mai ieftin decât Ungaria, acum plătește cu 120 de puncte de bază (1,20%) mai mult pe termen lung — un semnal clar că investitorii cer o primă de risc suplimentară.
„Sunt semnale clare că instabilitatea politică începe să fie deja inclusă în costul finanțării”, a scris Alexandru Nazare pe pagina sa de Facebook, potrivit Antena3.
Ministrul subliniază că instabilitatea nu este un concept abstract: „Se vede în dobânzi mai mari, în presiune pe buget și în spațiul mai redus pentru investiții”. România are cel mai mare deficit din UE, iar datoria publică a crescut de la 54,8% la 59,3% din PIB într-un singur an.
Agențiile de rating urmăresc atent România.
Fitch și celelalte agenții de rating monitorizează evoluțiile din România, după avertismente repetate privind disciplina fiscală. O eventuală retrogradare la categoria „junk” ar putea forța investitorii instituționali să vândă titluri de stat românești, agravând costurile de finanțare.
Nazare a precizat că, în cadrul celei mai recente discuții cu reprezentanții Fitch, a transmis că România își menține angajamentul față de consolidarea fiscală. „Diferența esențială nu este între majorități care se pot alia, ci între majorități care pot garanta. Economia are nevoie de continuitate, disciplină fiscală și credibilitate — nu de blocaje”, a adăugat ministrul.
Calendarul PNRR, sub presiune directă.
România mai are de atras aproximativ 10 miliarde de euro din PNRR până la 31 august 2026, iar jaloane importante sunt încă neîndeplinite. Potrivit analizei Concordia, citate de Digi Economic, un scenariu critic ar putea duce la pierderea a 8 miliarde de euro din fonduri europene și ar împinge deficitul la 7,8% din PIB, cu probabilitate ridicată de retrogradare la statut „junk”.
„Adevărata miză nu este una politică, ci una de responsabilitate națională: capacitatea de a garanta finanțarea țării, de a duce reformele la capăt, de a menține încrederea investitorilor și de a păstra ratingul suveran la nivelul gradului investițional”, a concluzionat Nazare.
Decizia parlamentarilor din 5 mai va conta pe piețele financiare cu mult înainte de formarea unui nou guvern, iar progresele fiscale din ultimele luni pot fi rapid erodate de o criză politică prelungită.






















