Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Bugetul de stat pe 2026 a fost adoptat vineri de Parlamentul României cu 319 voturi „pentru”, după trei luni de negocieri și o săptămână de dezbateri tensionate, potrivit Mediafax. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat public care sunt cele patru elemente esențiale ale legii adoptate și ce riscuri ar fi generat amânarea votului.
Cele patru elemente cheie ale bugetului pe 2026.
Nazare a punctat că legea adoptată nu este doar un document contabil, ci un instrument de politică economică cu efecte concrete. Potrivit ministrului, bugetul permite:
- continuitatea investițiilor publice și a proiectelor mari de infrastructură;
- accesarea accelerată a fondurilor europene, inclusiv tranșele PNRR;
- menținerea țintei de deficit și a direcției de consolidare fiscală;
- funcționarea stabilă a instituțiilor și a programelor publice esențiale.
Legea prevede venituri totale de 391,7 miliarde lei, cheltuieli de 527,4 miliarde lei în credite bugetare și un deficit estimat la 135,7 miliarde lei. Deficitul cash este stabilit la 6,2% din PIB, iar datoria guvernamentală brută este estimată la 61,8% din PIB la finalul anului.
Nazare: „Spre deosebire de bugetele din anii trecuți, de data aceasta au existat dezbateri reale.”
Ministrul Finanțelor a recunoscut că adoptarea nu a fost simplă: „Nu a fost un proces simplu. Spre deosebire de modalitatea de construcție și adoptare a bugetelor din anii trecuți — fără dezbateri reale, la finalul cărora toți negociatorii erau aparent mulțumiți — de data aceasta au existat dezbateri reale”, a scris Nazare pe Facebook.
🗞️ Citește și Acestea
El a subliniat că riscurile amânării votului ar fi fost severe: întârzieri în investiții, blocaje la autoritățile locale, presiune pe programele sociale și scăderea încrederii investitorilor în economia românească.
Pericolul care pândea România în lipsa unui buget.
Contextul în care a fost adoptat bugetul pe 2026 este unul complicat, recunoaște Nazare. Incertitudinile externe, geopolitice și economice, se combină cu presiunile interne, ceea ce face disciplina bugetară o condiție esențială, nu opțională.
„România rămâne un stat predictibil, capabil să își gestioneze finanțele într-un context dificil”, a declarat ministrul, adăugând că bugetul transmite un semnal clar de responsabilitate atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru partenerii externi.
Acordul de dezbatere a inclus și un compromis dificil: pachetul social propus de PSD — 1,1 miliarde lei pentru familii cu copii și pensionari cu venituri reduse — a fost finanțat prin reducerea sumelor destinate acoperirii drepturilor salariale câștigate de magistrați prin hotărâri judecătorești. Decizia a generat reacții dure din partea CSM.
Promulgare și posibil control de constituționalitate.
Legea merge acum la președintele Nicușor Dan pentru promulgare. Înainte de intrarea în vigoare, bugetul va trebui să treacă de un potențial control constituțional, dat fiind că AUR a anunțat imediat după vot că va sesiza Curtea Constituțională a României (CCR).
Echilibrul fragil al coaliției – testată la limită de conflictul PSD-PNL din această săptămână – rămâne o variabilă importantă pentru implementarea efectivă a angajamentelor asumate prin lege.
