Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Radu Miruță, noul ministru al Apărării, a exclus categoric orice posibilitate de scădere a salariilor sau pensiilor militarilor în anul 2026. „Nu se pune problema ca asta să se întâmple în rândul Armatei Române, cu război la graniță”, a declarat ministrul în primele sale intervenții publice după preluarea mandatului, potrivit Digi24.
România are o frontieră de 600 de kilometri cu Ucraina, unde războiul continuă de aproape trei ani. În acest context de securitate tensionat, Miruță a subliniat că țara nu își poate permite să slăbească capacitatea militară prin reduceri bugetare la Armată.
Solicitare pentru creșterea bugetului la 2,7% din PIB.
Ministrul Apărării a anunțat că a transmis oficial o solicitare pentru ca bugetul Apărării în 2026 să ajungă la aproximativ 2,7% din PIB, față de 2,3% asumat în 2025. „Am trimis o solicitare pentru 2,7% din PIB, de văzut cât de mult încape în buget. Este o prioritate pentru România”, a explicat Miruță la Digi24.
În 2025, România a cheltuit efectiv 2,17% din PIB pentru Apărare, cu o execuție bugetară de 98,97% – cea mai mare dintre toate ministerele. Aceste cifre demonstrează că Armata Română utilizează eficient resursele alocate.
🗞️ Citește și Acestea
Investiții, nu tăieri.
„Securitatea nu poate exista fără o capacitate majoră de descurajare. NATO este cea mai puternică alianță, dar România trebuie să aibă capacitatea să-și apere teritoriul. Armata României are nevoie de investiții”, a argumentat ministrul Apărării.
Declarațiile vin după summitul NATO de la Haga, unde liderii Alianței au convenit creșterea graduală a cheltuielilor de apărare până la 5% din PIB, până în 2035. România este astfel aliniată trendului european de consolidare a capacităților militare.
Miruță a subliniat că toate statele din regiune investesc masiv în apărare. „Avem o frontieră de 600 de kilometri cu Ucraina. Nu este rațional ca România să taie de la Armată și voi insista cu toate argumentele existente ca acest lucru să nu se întâmple”, a spus acesta.
Eficientizări, nu reduceri de personal.
În paralel cu excluderea tăierilor de venituri, ministrul a atras atenția că în structura Ministerului Apărării există zone unde pot fi făcute economii, fără a afecta capacitatea de luptă. „Nu înseamnă că trebuie să tai salarii sau pensii. Dacă identifici activități la institute sau structuri care pot fi eficientizate, Armata nu suferă. Din contră, câștigă”, a explicat Miruță.
Ministrul a menționat și existența unor „zone de nedreptate” în sistemul pensiilor militare, în special diferențele de cuantum în funcție de anul pensionării. Acest subiect ar urma să fie analizat în perioada următoare pentru a identifica soluții echitabile.
Mesaj ferm către Guvern și Parlament.
Radu Miruță a transmis că va susține în Guvern și Parlament menținerea și consolidarea bugetului Apărării, avertizând că orice slăbire a capacității militare ar afecta direct siguranța României.
„Trebuie să investim atât cât ne permitem, dar să investim inteligent. Reducerea risipei nu înseamnă slăbirea Armatei, ci întărirea ei”, a conchis ministrul. Această abordare combină responsabilitatea fiscală cu imperativele de securitate națională, într-un moment în care regiunea trece prin cea mai gravă criză de securitate din ultimele decenii.
Context regional și angajamente NATO.
Declarațiile ministrului Apărării trebuie înțelese în contextul mai larg al securității regionale. Cu războiul din Ucraina la graniță și cu amenințări hibride constante, România are nevoie de o armată bine pregătită și echipată.
Angajamentele NATO impun țărilor membre să aloce minimum 2% din PIB pentru apărare, țintă pe care România o depășește deja. Creșterea la 2,7% ar consolida și mai mult poziția țării noastre în Alianță și ar permite achiziții importante de echipament militar modern.
