Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, respinge categoric scenariile conform cărora acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur ar putea deveni operațional fără o decizie clară a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Oficialul avertizează că orice tentativă de grăbire a procesului ar putea declanșa o criză majoră la nivel european și ar afecta grav agricultura românească.
Acordul UE-Mercosur, semnat în Paraguay în decembrie 2025, a stârnit controverse majore în rândul statelor membre, în special în țările cu o agricultură puternică. Parlamentul European a votat trimiterea acordului la CJUE pentru verificarea validității sale juridice, o mișcare susținută de europarlamentari din Polonia, Italia și grupul PPE.
Aplicarea acordului, blocată de CJUE.
„Eu vă spun sigur că acest Mercosur, până când Curtea Supremă de Justiție nu se pronunță, nu va fi aplicabil”, a declarat Florin Barbu sâmbătă la Prima TV. Ministrul a subliniat că forțarea aplicării acordului fără decizia instanței europene și fără votul Parlamentului European ar putea provoca chiar o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene.
Expertul în agricultură consideră că documentul conține conflicte juridice serioase care justifică o analiză rapidă din partea CJUE. După pronunțarea Curții, Barbu anticipează negocieri intense între statele membre pentru modificarea acordului și readucerea lui în Parlamentul European pentru vot final, potrivit StiriPeSurse.
🗞️ Citește și Acestea
De ce România ar avea de pierdut din acest acord.
Ministrul Agriculturii avertizează că România nu are de câștigat din acordul UE-Mercosur în forma actuală, din cauza diferențelor majore de costuri de producție. Țara noastră ocupă de trei ani primul loc la exportul de porumb în UE, însă statele Mercosur produc aproximativ 138 de milioane de tone anual, la prețuri cu 30-40% mai mici.
Diferențele sunt explicate prin condițiile climatice favorabile – aproximativ 2.800 de litri de precipitații pe metru pătrat anual – și prin utilizarea porumbului modificat genetic, interzis în UE. Astfel, producțiile ajung la 23-25 de tone la hectar în Mercosur, față de o medie de 14 tone în România, în condițiile unor costuri cu 30% mai mari pentru fermierii europeni.
Sectorul cărnii de pui și vită este, de asemenea, expus. „Producția de pui în Mercosur este realizată cu costuri cu aproximativ 40% mai mici decât în România”, a explicat Barbu. Un volum de exportat de 180.000 de tone de piept de pui ar reprezenta aproximativ 28% din consumul Uniunii Europene.
România, lider european la agricultura, dar vulnerabilă.
Florin Barbu a prezentat performanțele României în agricultură: țara noastră este cel mai mare exportator de pui din Europa în 2025, cu o producție de 598 de milioane de pui și exporturi de aproape 290 de milioane către statele UE. România se află pe primul loc în UE la efectivele de vaci de carne pentru reproducție și la exportul de ouă.
„Eu vă spun că acest acord liber poate aduce beneficii economice într-o economie, dar să respecte aceleași standarde de calitate, de mediu, de securitate, în sănătate. Toate aceste lucruri trebuiau puse în acest acord Mercosur. Și nu au fost puse”, a afirmat ministrul Agriculturii.
Reacții politice divizate după votul PE.
PSD a salutat decizia Parlamentului European de a sesiza CJUE, subliniind că beneficiile economice nu trebuie obținute în detrimentul unor sectoare importante ale economiei naționale. În contrast, PNL a criticat votul, considerându-l contrar intereselor României și agriculturii europene.
Liberalii susțin că votul blochează aplicarea unor clauze de protecție pentru fermieri, negociate de delegația României la PPE. Tensiunile din coaliția de guvernare pe acest subiect reflectă divizările mai largi din UE cu privire la acordurile comerciale cu Mercosur – Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay.
Acordul comercial cu Mercosur rămâne unul dintre cele mai controversate proiecte europene, cu impact major asupra a milioane de fermieri din UE și din America de Sud.
