Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Comisia Europeană a salutat decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene privind salariile minime adecvate, exact în momentul în care coaliția de guvernare din România este blocată pe tema majorării salariului minim. PSD cere creșterea la 4.500 de lei de la 1 ianuarie 2026, așa cum prevede PNRR, însă premierul Ilie Bolojan susține că nu vrea să pună presiune suplimentară pe mediul de afaceri, potrivit StiriPeSurse.ro.
Curtea de Justiție validează în mare parte Directiva europeană.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat marți, 11 noiembrie 2025, validitatea majorității prevederilor Directivei privind salariile minime adecvate, adoptată în 2022. Instanța cu sediul la Luxemburg a anulat doar două prevederi considerate o ingerință directă în competența statelor membre: criteriile obligatorii pentru stabilirea salariului minim și interdicția de reducere a acestuia în cazul indexării automate.
Decizia vine după ce Danemarca a contestat actul legislativ, susținând că Bruxelles-ul depășește atribuțiile sale. Judecătorii au stabilit că Uniunea Europeană poate încuraja negocierile colective și poate fixa standarde minime de protecție, dar nu poate interveni direct în stabilirea nivelului salariilor, conform Digi24.
Reacția Comisiei Europene: „Este despre demnitate și echitate”.
„Fiecare lucrător din Europa ar trebui să poată câștiga un trai decent. Hotărârea de astăzi este un moment de referință pentru europeni – este vorba despre demnitate, echitate și siguranță financiară„, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Șefa executivului comunitar a subliniat că directiva va fi implementată cu respect deplin pentru tradițiile naționale și autonomia partenerilor sociali.
🗞️ Citește și Acestea
Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă pentru drepturi sociale și comisarul european român, a precizat că hotărârea „consolidează modelul social european, care se bazează pe salarii corecte și adecvate și pe o negociere colectivă puternică„. Mînzatu a adăugat că decizia aduce „atât echitate socială, cât și beneficii economice” pentru lucrătorii cu venituri mici și pentru angajatorii care plătesc salarii corecte.
Implicații pentru România: între PNRR și realitatea economică.
Contextul european devine și mai relevant în condițiile în care liderii coaliției de guvernare din România nu reușesc să găsească un consens privind majorarea salariului minim. Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a declarat că Roxana Mînzatu l-a avertizat că România riscă să intre într-o procedură de infringement dacă înghețează salariul minim, încălcând astfel legislația europeană și angajamentele din PNRR.
Premierul Bolojan a argumentat că o creștere a salariului minim ar putea destabiliza micile afaceri din județele mai puțin dezvoltate. „Orice presiune suplimentară legată de creșterea salariului minim, care nu se bazează pe elemente de productivitate, creează probleme unor tipuri de afaceri în anumite zone ale țării„, a declarat șeful guvernului.
Ce prevede legislația românească.
De la adoptarea Directivei europene în 2022, salariile minime au crescut rapid în întreaga Uniune Europeană, reducând decalajul între valorile minime și maxime. România a transpus directiva în legislația națională în februarie 2025, stabilind un mecanism de actualizare anuală a salariului minim bazat pe rata inflației și pe creșterea productivității muncii.
Hotărârea de guvern adoptată în februarie prevede că nivelul salariului minim se stabilește și se actualizează anual. Conform formulei de calcul, care include inflația prognozată și productivitatea muncii, salariul minim ar trebui să ajungă la aproximativ 4.300-4.500 de lei brut de la 1 ianuarie 2026, față de 4.050 de lei în prezent.
Comisia Europeană a precizat că hotărârea Curții de Justiție nu afectează legislația adoptată de statele membre pentru transpunerea Directivei și că va continua eforturile pentru implementarea deplină și corectă a acesteia în toate statele membre. Decizia finală privind nivelul salariului minim în România urmează să fie luată în cadrul Consiliului Național Tripartit, care reunește guvernul, sindicatele și patronatele.
