Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a refuzat categoric să demisioneze după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea privind reforma pensiilor magistraților, adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului Bolojan.
Într-o intervenție televizată la Digi24, oficialul a subliniat că nu există „nicio culpă” a Ministerului Justiției în această situație, potrivit declarațiilor sale difuzate de postul de televiziune.
„Nu văd care ar fi culpa Ministerului Justiției în această ecuație„, a declarat Marinescu, respingând presiunile politice pentru demisia sa. Ministrul a explicat că instituția pe care o conduce „și-a îndeplinit întru totul atribuțiile” în procesul legislativ, formulând toate punctele de vedere necesare și solicitând documentele legale obligatorii.
Decizia CCR – critici de procedură, nu de fond
Curtea Constituțională a României a admis luni, 20 octombrie 2025, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție, declarând neconstituțională reforma pensiilor magistraților. Decizia a fost luată cu un vot strâns, 5 la 4, după două amânări anterioare ale deliberărilor. Conform unui comunicat oficial al ÎCCJ, instanța supremă a invocat încălcarea a „nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept„.
Marinescu a precizat că respingerea s-a bazat pe „aspectul extrinsec” al legii, adică pe proceduri, nu pe conținutul propriu-zis al reformei. Principalul motiv invocat de CCR vizează lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce constituie un defect de procedură, nu o obiecție asupra substanței reformei.
Legea contestată prevedea plafonarea pensiei de serviciu la maximum 70% din ultimul salariu net, ridicarea vârstei de pensionare la 65 de ani și majorarea vechimii necesare de la 25 la 35 de ani. Aceste măsuri făceau parte din pachetul de reforme guvernamentale pentru reducerea deficitului bugetar și erau condiție pentru accesarea fondurilor europene din PNRR.
Apărarea judecătorilor CCR împotriva acuzațiilor politice
Într-o poziție remarcabilă, ministrul Justiției a apărat judecătorii Curții Constituționale împotriva speculațiilor politice legate de votul lor. Cei cinci judecători care au votat pentru admiterea sesizării includ patru propuși de PSD și judecătoarea Mihaela Ciochină, propusă de fostul președinte Klaus Iohannis.
„Nu ar trebui să fie blamați judecătorii CCR doar pentru că și-au exercitat mandatul de judecător al CCR„, a argumentat Marinescu. El a respins interpretările care ar trata decizia în „cheia uneori facilă a unor speculații politicianiste care să adâncească disensiunile din societate sau să atace o formațiune politică sau alta”.
Această poziție diferențiază discursul ministrului de retorica unor politicieni care au criticat dur compoziția CCR după decizie. Marinescu a subliniat că magistrații constituționali nu ar trebui să fie acuzați dacă „și-au îndeplinit atribuțiile stricte” și „nu au încălcat cu ceva legea„.
Perspectiva guvernamentală și urmările politice
Respingerea reformei pune Guvernul Bolojan într-o situație dificilă, având în vedere că premierul amenințase anterior cu demisia dacă proiectul ar fi respins de CCR. România riscă să piardă aproximativ 869 de milioane de euro din fondurile PNRR, acordarea acestora fiind condiționată de implementarea reformei pensiilor speciale.
Marinescu a evitat să comenteze asupra unei eventuale demisii a premierului, precizând că aceasta „este o decizie politică care se poate lua la nivelul coaliției sau individual„. El a menținut că legitimitatea Guvernului „nu depinde de o decizie sau alta a Curții Constituționale„, ci de „voința cetățenilor care au votat pentru partidele politice care fac parte din Coaliție„.
Conflictul dintre Guvern și magistrați durează de peste două luni, instanțele funcționând la capacitate minimă din cauza protestelor judecătorilor și procurorilor. Aceștia susțin că reforma ar afecta independența justiției, deși nu au explicat mecanismul concret prin care reducerea pensiilor ar putea compromite actul de justiție.
Coaliția guvernamentală a anunțat că va continua demersurile pentru implementarea reformei, fiind în curs de formare un grup de lucru care să elaboreze o nouă formă a legii, respectând de această dată toate procedurile constituționale obligatorii.






















