Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul prim-ministru Marcel Ciolacu contestă public afirmațiile Exim Băncii Românești că ar fi avertizat Guvernul despre riscul ca statul să piardă miliarde de lei din creditele acordate unor companii în dificultate, potrivit Digi24. Ciolacu, care a condus Executivul între 15 iunie 2023 și 6 mai 2025, califică declarațiile băncii drept „o măgărie” și subliniază că atribuțiile premierului nu includ acordarea finanțărilor.
Contextul sesizării făcute de actualul premier.
Clarificările EximBank au venit după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat că a sesizat Parchetul în legătură cu situația băncii, invocând suspiciuni de utilizare necorespunzătoare a banilor publici. Bolojan a precizat că nu poate dispune revocarea directorului general Traian Halalai din cauza unor clauze contractuale semnate anterior, conform BZI.ro.
Facilitățile financiare în cauză vizează companii precum Electrocentrale Craiova, Liberty Galați, Grup Servicii Petroliere și Blue Air, toate aflate în dificultate financiară sau în prag de faliment.
Poziția EximBank privind responsabilitatea creditelor.
În comunicatul publicat pe site-ul propriu, Exim Banca Românească susține că sumele acordate companiilor menționate nu reprezintă finanțări ale băncii, ci angajamente directe ale statului român. „Facilitățile acordate companiilor menționate reprezintă expuneri ale statului român”, arată banca.
🗞️ Citește și Acestea
Instituția precizează că aprobarea acestor credite nu aparține conducerii EximBank, ci statului, prin Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) pentru valori de până la 50 de milioane de euro, respectiv prin hotărâri de Guvern pentru sume mai mari. „Rolul acestei structuri se limitează strict la analiza tehnică a solicitărilor primite”, se arată în comunicat, potrivit Adevărul.
Replica lui Ciolacu privind rolul premierului.
În mesajul transmis Digi24, Marcel Ciolacu susține că procesul de aprobare a creditelor este strict procedural. „Să mă avertizeze pe mine că ce? De ce i-a dat creditul? Premierul nu dă credite. Cum adică tu mă avertizezi pe mine pentru ceva ce ai inițiat tu? Eu sunt instrument bancar?”, a declarat fostul șef al Executivului.
Ciolacu explică faptul că documentațiile sunt analizate succesiv de EximBank, de CIFGA, apoi de Ministerul Finanțelor, iar abia ulterior ajung pe masa Guvernului. „Premierul semnează ca primarul. Nu are nicio treabă”, a mai spus acesta.
Poziția fostului ministru al Finanțelor.
Contactat de Digi24, fostul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, a confirmat că riscurile au fost consemnate în documentele oficiale, dar că decizia finală nu a aparținut ministerului. „Riscurile prezentate au fost consemnate în memorandumuri. Ministerul Finanțelor nu are decât rolul de secretariat. Am preluat riscurile care ne-au fost prezentate, am semnat și am trimis documentul către Guvern. Mai departe, decizia a fost luată de Guvernul României, potrivit legii”, a declarat Boloș.
Companiile cu cele mai mari expuneri.
Conform informațiilor apărute în presă, cele mai mari pierderi sunt asociate creditelor acordate Liberty Galați, care a primit în decembrie 2023 un credit de 708 milioane de lei cu dobândă subvenționată, printr-un program de garantare destinat firmelor afectate de războiul din Ucraina. În decembrie 2024, compania a mai primit o finanțare de până la 750 de milioane de lei, potrivit BZI.ro.
Electrocentrale Craiova a primit în 2024 un credit de 350 milioane lei pentru a evita falimentul, iar Ministerul Energiei a cerut ulterior încă 350 milioane lei din Fondul de Rezervă Bugetară pentru a menține continuitatea furnizării agentului termic.
De asemenea, EximBank a precizat că, din 30 septembrie 2025, nu mai acordă produse de finanțare și garantare în numele și pe seama statului român, ocupându-se doar de administrarea contractelor deja existente.
