Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul premier Marcel Ciolacu a declarat, potrivit Ziare.com, că România nu traversează o criză energetică, ci una de penibilitate, criticând dur modul în care autoritățile gestionează scăderea nivelului Dunării și problemele din sistemul energetic național.
„E o criză de penibilitate”
Președintele Consiliului Județean Buzău a fost întrebat, la finalul unei ședințe extraordinare a CJ, dacă țara se confruntă cu o criză energetică. Răspunsul lui Ciolacu a fost tranșant.
„Noi economisim de fel. Eu, dumneavoastră acasă… Este o criză de penibilitate, asta este. Am ajuns să vindem energia pe negativ, să o stocheze investitorii bulgari, să ne-o vândă de zece ori mai scump și să facă profituri de vreo șase milioane pe zi. Au o afacere bună”, a declarat Marcel Ciolacu.
Declarația vine în contextul în care România se confruntă cu probleme în sistemul energetic, iar la finalul lunii iulie a fost declarată stare de alertă la nivel național pentru luna august, pe fondul scăderii producției de energie electrică.
🗞️ Citește și Acestea
Critici la adresa intervenției de pe Dunăre
Fostul premier a criticat și soluția scufundării unor barje pe Dunăre, o măsură menită să crească debitul de apă necesar răcirii centralei de la Cernavodă, susținând că rezultatul nu a fost cel așteptat. Potrivit Digi24, Ciolacu a vizat direct și implicarea ministrului Apărării în operațiune.
„Mi se pare de o penibilitate ieșită din comun. Parcă am mai trăit filmul ăsta și prin pandemie. Aia cu barjele mi-a plăcut cel mai mult”, a spus fostul premier.
El a continuat critica, referindu-se la imaginile cu ministrul Apărării urmărind operațiunile de pe fluviu.
„În fiecare seară mi-a venit să scriu cum stătea un ministru, ministru al Apărării într-o țară membră NATO, să se uite prin binoclu cum se dinamitează o stâncă. Oameni buni, cu natura nu te pui și lucrul ăsta s-a dovedit”, a mai afirmat Ciolacu.
Curenții Dunării s-au schimbat, susține fostul premier
Președintele CJ Buzău a mai spus că scufundarea barjelor nu ar fi produs rezultatul urmărit, deoarece intervenția ar fi modificat curenții fluviului, iar scoaterea ulterioară a barjelor va genera, la rândul ei, costuri suplimentare.
„Acum am scufundat nu știu câte barje, nu s-a întâmplat nimic, fiindcă normal că s-au schimbat curenții, era logic. (…) Să vedeți cât o să ne coste să scoatem barjele de acolo”, a mai declarat Marcel Ciolacu.
Prima dată de acord cu Traian Băsescu
Cea mai neașteptată parte a declarației lui Ciolacu a fost referirea la Traian Băsescu, cu care fostul premier a avut, în trecut, numeroase dispute publice. De această dată, Ciolacu a spus că este de acord cu criticile fostului președinte privind intervenția de pe Dunăre.
„Am văzut că președintele Băsescu, de această dată, mai așa, mai cu milă, i-a «accidentat». Pentru prima oară în viața mea sunt de acord cu dânsul”, a mai spus Ciolacu.
Contextul politic al declarațiilor
Ieșirea lui Marcel Ciolacu se adaugă unui val mai larg de critici formulate de oficiali PSD la adresa modului în care Guvernul interimar gestionează problemele din energie. Ministerul Energiei a transmis, la rândul său, către Comisia Europeană, o notificare oficială privind trecerea la „situație de criză” pe piața energiei electrice, în perspectiva închiderii Unității 2 de la Cernavodă.
Secretarul de stat Cristian Bușoi a exclus, în aceeași perioadă, riscul unui blackout național, susținând că energia disponibilă va fi direcționată cu prioritate către consumatorii casnici.
Declarațiile lui Marcel Ciolacu adaugă o dimensiune politică suplimentară crizei din sistemul energetic, într-un moment în care Guvernul negociază cu Comisia Europeană atât menținerea în funcțiune a unor capacități pe cărbune, cât și soluții pentru compensarea producției pierdute de la Cernavodă. Reacțiile din spațiul politic sunt de așteptat să continue pe măsură ce situația de pe Dunăre evoluează.
Fostul premier nu este singura voce politică ce a criticat public gestionarea crizei energetice. În ultimele zile, mai mulți lideri și parlamentari, atât din opoziție, cât și din coaliție, au cerut explicații suplimentare privind măsurile pregătite de Guvern pentru perioada în care nivelul Dunării rămâne scăzut. Miza discuției depășește, de altfel, cadrul strict tehnic: dincolo de soluțiile de infrastructură, în joc sunt și facturile pe care le vor plăti românii în lunile următoare, dar și încrederea publică în capacitatea autorităților de a anticipa astfel de situații.
