Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministerul Apărării Naționale a transmis duminică că nu există nicio amenințare militară la adresa teritoriului României, după ce autoritățile britanice au anunțat lansarea a două rachete iraniene în direcția Ciprului. Armata Română și-a crescut însă nivelul de vigilență și monitorizează permanent evoluțiile din Orientul Mijlociu, pe fondul escaladării tensiunilor regionale.
Londra confirmă rachete spre bazele din Cipru.
Ministrul britanic al Apărării, John Healey, a declarat pentru The Independent că două rachete iraniene au fost lansate în direcția Ciprului, unde Marea Britanie deține baze militare strategice. „Suntem destul de siguri că nu au fost țintite direct bazele noastre, dar aceasta arată cât de aleatorii sunt represaliile iraniene”, a explicat oficialul britanic.
Potrivit Digi24, Healey a dezvăluit că aproximativ 300 de militari britanici se aflau la doar câteva sute de metri de locul unde au căzut rachete iraniene într-o bază din Bahrain. Ministrul a avertizat că comandanții rachetelor iraniene „au din ce în ce mai mult libertatea de a-și alege propriile ținte”, pe măsură ce regimul de la Teheran „își pierde comanda și controlul”.
Totuși, autoritățile cipriote au negat categoric aceste informații. Ministrul cipriot al Apărării, Vasilis Palmas, a declarat pentru Cyprus Mail că „nu există niciun indiciu că ar fi existat o amenințare la adresa Ciprului”, iar purtătorul de cuvânt al guvernului, Konstantinos Letympiotis, a confirmat pe platforma X că informațiile despre rachete îndreptate spre Cipru nu corespund adevărului.
🗞️ Citește și Acestea
Armata Română, în alertă maximă.
În contextul acestor tensiuni regionale, Ministerul Apărării Naționale a precizat că, potrivit datelor disponibile, nu rezultă o amenințare militară la adresa teritoriului național. Comunicatul oficial vine după ce experți în securitate au fost întrebați despre un posibil risc pentru România, având în vedere proximitatea geografică față de estul Mediteranei.
Virgil Bălăceanu, expert în Orientul Mijlociu, a explicat pentru Știrile ProTV că „lovirea unei baze britanice în Cipru n-ar fi o bază care aparține unui stat membru NATO”, deoarece Cipru nu face parte din Alianță, chiar dacă Marea Britanie este membru. El a adăugat că „probabilitatea este foarte scăzută”, având în vedere că Iranul dispune de rachete cu o bătaie maximă de 2.000 de kilometri, iar sistemul capabil să ajungă la distanțe mai mari de 2.500 de kilometri este unul singular.
MApN a subliniat că Armata României are permanent în serviciu forțe care asigură supravegherea tuturor mediilor: aerian, naval, terestru, informațional și cibernetic. „Militari și specialiști civili se află zilnic, 24/7, în servicii de permanență și de intervenție”, precizează Ministerul.
Deveselu, parte integrantă a scutului antirachetă NATO.
Ministerul Apărării a reamintit că facilitatea navală a Statelor Unite de la Deveselu, integrată în sistemul de comandă și control al NATO, asigură protecția antibalistică împotriva amenințărilor emergente din afara zonei euro-atlantice. Această bază, operațională din 2016, face parte din sistemul Aegis Ashore și are capacitatea de a intercepta rachete balistice cu rază medie de acțiune.
Armata și-a ajustat postura operațională, fiind dispuse măsuri de creștere a vigilenței și de pregătire a sistemelor care completează forțele de reacție imediată. MApN a menționat că se află în contact permanent cu aliații și că există coordonare pe toate palierele relevante, în cadrul mecanismelor NATO și UE.
Baza RAF Akrotiri și baza terestră Dhekelia din Cipru reprezintă puncte strategice folosite nu doar de Marea Britanie, ci și de forțele americane pentru misiuni de recunoaștere, zboruri cu drone și operațiuni defensive în Orientul Mijlociu, conform Adevărul.
Situația din regiunea estică a Mediteranei rămâne volatilă, pe fondul schimburilor de focuri între Iran, Israel și forțele americane, după uciderea liderului suprem iranian Ali Khamenei în lovituri comune SUA-Israel. Ministerul Afacerilor Externe va convoca luni o ședință pentru evaluarea situației românilor din zona conflictului.
