Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat joi un proiect de lege pentru protejarea alegerilor franceze împotriva ingerințelor străine, invocând explicit cazurile din România, Moldova și Germania, potrivit Digi24. Anunțul vine la un an distanță de alegerile prezidențiale din Franța, care îi vor desemna succesorul lui Macron.
Proiect de lege pornit din lecțiile alegerilor europene.
Macron a făcut anunțul în fața a câteva sute de primari reuniți la Palatul Élysée, aleși la scrutinul local din luna martie. „Guvernul va trebui să prezinte un proiect de lege și măsuri de reglementare pentru a îmbunătăți protecția alegerilor noastre”, a declarat șeful statului francez.
Președintele a subliniat că ingerințele externe „i-au afectat pe mulți dintre vecinii noștri”, menționând explicit alegerile din România, din Republica Moldova, dar și din Germania. Declarațiile vin într-un context în care democrațiile europene se confruntă tot mai des cu operațiuni de dezinformare și manipulare online în perioadele electorale.
Rusia, acuzată că cumpără milioane de conturi false.
Principala țintă a criticilor lui Macron este Rusia, pe care o acuză că „cumpără masiv, în perioada electorală, milioane de conturi false”, potrivit stiripesurse.ro. Președintele francez repetase deja acest avertisment în luna februarie și a revenit cu un angajament concret.
🗞️ Citește și Acestea
„Vom lupta la nivel european pentru a interzice aceste conturi false. Europa trebuie să fie primul teritoriu în care acestea sunt interzise”, a insistat Macron în fața primarilor francezi.
Pe lângă proiectul de lege național, liderul de la Élysée și-a exprimat intenția de a reglementa discursul pe rețelele sociale, în special posibilitatea de a achiziționa vizibilitate plătită în perioadele electorale. Aceasta este o practică pe care serviciile de informații europene au identificat-o ca instrument al războiului hibrid rusesc.
Contextul românesc, în centrul dezbaterii europene.
Cazul României a devenit în ultimii ani un exemplu invocat frecvent în dezbaterile despre securitatea democratică europeană. Anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024 și acuzațiile de interferență rusă pe platformele sociale au atras atenția liderilor occidentali.
Macron nu este primul lider european care citează situația din România ca avertisment. Subiectul ingerințelor externe a ajuns în centrul agendei politice a UE, iar propunerea legislativă franceză face parte dintr-un trend mai larg de consolidare a rezilienței democratice.
Inițiativa franceză ar putea deveni un model pentru alte state membre UE, mai ales în contextul în care alegerile prezidențiale din Franța din 2027 sunt considerate un scrutin cu miză geopolitică ridicată.
