Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Așa-numita „Legea Vexler” pentru combaterea extremismului a fost publicată în Monitorul Oficial pe 24 decembrie 2025, stârnind critici dure din partea europarlamentarului Claudiu Târziu, care denunță o „capitulare rușinoasă” în fața atacului împotriva libertății de expresie, potrivit StiriPeSurse.
Intrarea în vigoare pe 24 decembrie.
Legea pentru modificarea Ordonanței de urgență 31/2002 privind interzicerea organizațiilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial al României pe 24 decembrie 2025. Proiectul inițiat de Silviu Vexler, deputatul Federației Comunităților Evreiești din România, a fost adoptat de Camera Deputaților cu 173 de voturi pentru, 101 împotrivă și șase abțineri, conform Digi24.
„Cultura, istoria și memoria colectivă sunt astăzi la cheremul unor acuzatori publici”, a declarat Claudiu Târziu, europarlamentar și președinte al ACT. Acesta consideră că legea reprezintă „o capitulare rușinoasă a clasei politice în fața atacului dezlănțuit împotriva libertății de expresie și a identității naționale”.
Parcurs legislativ controversat.
Legea a avut un parcurs tortuos prin instituțiile statului. După adopta
🗞️ Citește și Acestea
rea inițială în iunie 2025, actul normativ a fost contestat la CCR de parlamentari AUR, S.O.S. România și POT, Curtea respingând însă sesizarea. Ulterior, președintele Nicușor Dan a trimis legea din nou la CCR pentru lipsa de claritate a termenilor și a noțiunii de „materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”, conform HotNews.
„Respinsă de la promulgare și contestată la CCR de Președintele României, retrimisă în Parlament pentru reexaminare, legea a trecut în final”, a subliniat Claudiu Târziu. Doar trei membri PSD și trei liberali din tabăra puterii au votat împotrivă. Pe 3 decembrie, președintele a solicitat reexaminarea legii, invocând lipsa de previzibilitate a unor definiții juridico-penale.
Ce prevede legea adoptată.
Potrivit noului act normativ, promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război se pedepsește cu închisoare de la trei luni la trei ani sau amendă și interzicerea unor drepturi. Distribuirea de materiale antisemite constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la unu la cinci ani.
Contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea Holocaustului pe teritoriul României se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani și interzicerea unor drepturi. Dacă aceste fapte sunt comise prin intermediul unui sistem informatic, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate. Legea interzice acordarea sau menținerea numelor persoanelor vinovate de crime de război și genocid unor organizații, instituții sau spații publice.
Incident în Parlament și critici tranșante.
Dezbaterea parlamentară a fost marcată de un incident controversat. În timpul votului din 17 decembrie, deputatul Silviu Vexler a rupt o hârtie pe care parlamentari AUR lipiseră fotografii cu zece personalități ale culturii românești, printre care Nicolae Iorga, Mihail Eminescu și Octavian Goga, potrivit Europa Liberă.
Vexler și-a cerut ulterior scuze, precizând că „a greșit prin ruperea unei hârtii care nu avea nicio legătură cu persoanele prezente”. George Simion, liderul AUR, a declarat că „ruperea unor fotografii cu Iorga și cu Eminescu de către deputatul Vexler în Parlamentul României este o jignire care nu poate fi tolerată”.
Claudiu Târziu susține că „evocarea unui personaj istoric în spațiul public se pedepsește cu închisoare” și că legea „reprezintă o predare necondiționată și rușinoasă în fața unei grupări clandestine care dorește să rescrie istoria românilor”. Europarlamentarul afirmă că pe 24 decembrie 2025, România a intrat „oficial în epoca cenzurii de stat”.
