Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Oficialii Comisiei Europene au transmis Bucureștiului o condiție fermă privind legea salarizării unitare în sistemul bugetar: aceasta trebuie să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027 și să nu fie aplicată etapizat. Dezvăluirea vine de la surse guvernamentale citate de Știripesurse.ro, după ce premierul Ilie Bolojan, Primul Ministru al României, și viceprim-miniștrii au demarat miercuri, 15 aprilie, discuțiile politice pe viitoarea lege, potrivit Capital.ro.
Tensiune între Bruxelles și poziția Guvernului.
Poziția Comisiei Europene intră în contradicție directă cu declarațiile premierului. Pe 12 martie, Bolojan a susținut că noua lege trebuie concepută „etapizat, în timp, pentru că nu poate intra de pe o zi pe alta”, explicând că dezechilibrele acumulate în ultimii 20 de ani nu pot fi corectate imediat.
„Dacă ar fi să fac niște aprecieri legate de ceea ce s-a întâmplat în ultimii 20 de ani, am mai încercat salarizări unice, dar n-au rezistat foarte mult timp, pentru că în permanență s-a intervenit pe ele”, a afirmat premierul Ilie Bolojan la Palatul Victoria, citat de Ziarul Profit.
Discuțiile la nivel tehnic urmează să continue joi cu Ministerul Finanțelor, pentru stabilirea anvelopei bugetare. Începând cu săptămâna viitoare, fiecare minister va fi consultat separat, conform acelorași surse.
🗞️ Citește și Acestea
Declarații divergente din coaliție.
Florin Manole, Ministrul Muncii, a precizat pe 2 aprilie că discuțiile sunt avansate într-un grup de lucru ce include Cancelaria, Ministerul Finanțelor și experți ai Băncii Mondiale. El a anunțat că noua lege va funcționa pe principiul că președintele statului să dețină cel mai mare salariu din sistemul public.
„Ne dorim o formulă comparabilă cu legea salarizării aflată acum în vigoare, în care președintele să aibă cel mai mare salariu”, a declarat Manole, conform sursei citate de Profit.ro.
Sorin Grindeanu, Președintele PSD, a introdus o notă de scepticism în ecuație, declarând pe 1 aprilie că este „puțin probabil” ca legea salarizării unitare să fie finalizată până la încheierea PNRR-ului. „E o treabă grea, nu e o treabă simplă. Mi-aduc aminte de 2017, când s-a făcut ultima dată această lege. E cu impact bugetar mare”, a afirmat el.
Miza PNRR și riscul fondurilor.
Legea salarizării unitare reprezintă un jalon asumat de România în PNRR, iar nerespectarea calendarului ar putea pune sub semnul întrebării accesul la fonduri europene. Ministrul Muncii a avertizat că o grilă separată de salarizare pentru administrația locală nu ar fi compatibilă cu îndeplinirea jalonului PNRR, evaluat la 770 de milioane de euro.
Tensiunea dintre cerința Bruxelles-ului de aplicare integrală din 2027 și preferința Guvernului pentru etapizare configurează una dintre cele mai delicate negocieri din actuala coaliție. Decizia finală va trebui să echilibreze presiunile europene cu realitățile bugetare ale statului român.
