Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Cea mai recentă variantă a legii salarizării bugetari, apărută pe 20 august, reduce valoarea de referință de la 4.100 la 4.000 de lei, dar mută în paralel zeci de coeficienți din grilă, unii în sus, alții în jos, potrivit Jurnalul.ro. Comparația dintre proiectul din iulie și cel din august arată câștigători clari, precum administrația publică și o parte dintre primari, dar și pierderi importante pentru cercetarea științifică.
Liderii PSD, PNL, USR și UDMR au primit noua schiță a legii la Palatul Cotroceni, în cadrul unei discuții găzduite de președintele Nicușor Dan, alături de premierul interimar Ilie Bolojan și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Întâlnirea s-a încheiat fără un acord politic ferm, iar partidele urmează să decidă în perioada următoare dacă susțin forma actuală a proiectului.
Ce aduce nou grila din august față de proiectul din iulie
Principala modificare rămâne diminuarea valorii de referință cu 100 de lei față de forma pusă în transparență decizională pe 17 iulie, potrivit unei analize publicate de Federația PUBLISIND. Noul proiect introduce însă și o garanție suplimentară: valoarea de referință anuală nu va putea scădea sub cea din anul precedent.
Textul mai prevede o clauză de ajustare bugetară de urgență, care ar permite Guvernului să modifice valoarea de referință în 2027, în cazul unui derapaj economic. Legea rămâne un jalon obligatoriu pentru PNRR, iar termenul de adoptare și promulgare este 31 august, dată de care este legată o sumă de aproximativ 770 de milioane de euro din fonduri europene.
🗞️ Citește și Acestea
Din cele aproape 3.000 de valori comparabile analizate în anexele proiectului, coeficientul a fost majorat în 287 de cazuri, redus în 111 și păstrat identic în marea majoritate a situațiilor. Pentru că baza de calcul a scăzut, o majorare de coeficient sub 2,5% nu este suficientă pentru a păstra nivelul salarial din varianta de iulie.
Reacția sindicatelor: Federația PUBLISIND respinge scăderea valorii de referință
Federația PUBLISIND a transmis o poziție critică față de noua variantă, catalogând-o drept un document tehnic construit pe criterii bugetare, nu pe o reformă coerentă a sistemului de salarizare.
„Angajații din sectorul public merită o salarizare corectă, nu promisiuni amânate”, se arată în comunicatul federației, potrivit Publisind.ro. Organizația sindicală susține că propunerile de modificare transmise pe domenii de activitate nu au fost luate în considerare la ultima rundă de negocieri.
Până la acest moment, Ministerul Muncii nu a comunicat un răspuns oficial la criticile formulate de PUBLISIND, iar niciun sindicat din administrația publică centrală nu a confirmat public un acord cu forma actuală a proiectului.
Cine câștigă și cine pierde în noua grilă
Administrația publică este beneficiarul cel mai clar al ultimei runde de negocieri. Zeci de coeficienți din această familie ocupațională au fost majorați, fără nicio reducere, iar pentru consilieri, experți și auditori apar creșteri care depășesc, la unele trepte, 30% față de proiectul din iulie.
Mai multe categorii de primari sunt printre marii beneficiari, cu majorări de coeficient care ajung la peste 25% pentru unitățile administrativ-teritoriale mijlocii. Nu toți aleșii locali câștigă însă: vicepreședinții consiliilor județene și viceprimarii sectoarelor Bucureștiului au coeficienți finali mai mici decât în varianta de iulie.
La polul opus se află cercetarea științifică, unde numeroase funcții de conducere din institute primesc reduceri directe de coeficient, de ordinul a 13-16%. Armata, Poliția și serviciile de securitate națională nu au fost atinse la nivel de coeficienți, însă pierd, la fel ca restul sistemului, efectul reducerii valorii de referință. Magistrații rămân, la rândul lor, pe grila negociată în iulie, cu singura pierdere provenită din baza de calcul mai mică.
Tensiunea centrală a dosarului rămâne aceeași care a blocat deja o rundă de negocieri: reducerea valorii de referință afectează aproape toate familiile ocupaționale, în timp ce corecțiile de coeficient obținute prin negocieri directe rămân concentrate în câteva zone, precum administrația și o parte dintre primari.
Miza bugetară și termenul european
Dincolo de negocierile pe coeficienți, proiectul rămâne condiționat de un plafon bugetar acceptat de Comisia Europeană pentru cheltuielile salariale din sectorul public. Anvelopa discutată în ultimele săptămâni a urcat de la aproximativ 8 miliarde de lei la o sumă considerabil mai mare, iar oficialii europeni au cerut Guvernului clarificări suplimentare privind sursa de finanțare.
Ministrul interimar al Muncii a explicat, în discuțiile care au precedat întâlnirea de la Cotroceni, că autoritățile nu pot depăși constrângerile fiscal-bugetare doar pentru a mulțumi fiecare familie ocupațională în parte. Aceasta este, de altfel, explicația oficială pentru care unele domenii, precum apărarea sau justiția, nu au primit corecții de coeficient în ultima rundă, deși își păstrează poziția din grila negociată anterior.
Cu doar câteva zile rămase până la termenul de 31 august, forma actuală a legii urmează să fie analizată de partidele din fosta coaliție, care trebuie să decidă dacă își asumă un proiect ce mută avantajele de coeficient către administrație și o parte dintre primari, în timp ce cercetarea și o serie de funcții din sănătate rămân printre principalii perdanți ai ultimei runde de negocieri.
