Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Discuțiile dintre Guvern și sindicate privind noua lege a salarizării unitare au continuat marți, 28 aprilie, la Palatul Victoria, în contextul unor proteste de amploare desfășurate chiar în fața sediului Executivului. Mesajul transmis de autorități a fost unul de liniștire, însă tensiunile rămân ridicate în mai multe sectoare, potrivit Antena 3.
Promisiunea Guvernului: veniturile angajaților publici nu vor fi reduse.
Consultările au fost conduse de Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, și de Luciana Antoci, consilier de stat în Cancelaria Primului-Ministru. Cei doi au acționat în baza unui mandat explicit acordat de premierul Ilie Bolojan, în conformitate cu principiul dialogului social.
„Veniturile aflate în plată în sistemul public nu vor fi diminuate prin aplicarea noii legi a salarizării. Acesta este un principiu de bază al proiectului elaborat sub coordonarea fostului ministru al Muncii, Florin Manole”, a declarat Dragoș Pîslaru, conform Gândul.
Ministrul a precizat că, după clarificarea aspectelor legate de spațiul fiscal, Guvernul va demara consultări ample cu reprezentanții confederațiilor sindicale și ai familiilor profesionale, astfel încât forma finală a proiectului să rezulte dintr-un dialog larg.
🗞️ Citește și Acestea
Problemele ridicate de sindicate la masa negocierilor.
La consultările de la Palatul Victoria au participat reprezentanți din domenii sensibile ale economiei: transporturi feroviare, siderurgie, minerit, sănătate, administrație publică și silvicultură.
Liderii sindicali au pus pe masă o listă amplă de nemulțumiri, vizând efectele măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare, reorganizarea Romsilva, salarizarea personalului TESA din sistemul sanitar, dar și legislația privind pensiile militare.
„Ne vom apleca cu toată atenția asupra temelor punctuale semnalate și împreună, prin dialog, să găsim soluții pentru rezolvarea lor”, a afirmat Pîslaru, la finalul întâlnirii.
Educația, în prim-planul conflictului cu sindicatele.
Totodată, federațiile sindicale din învățământ — FSLI și Spiru Haret — au intensificat presiunea, acuzând că proiectul de lege ignoră prevederile OUG nr. 57/2023 privind baza de calcul a salarizării personalului didactic. Acestea estimează că diferența față de prevederile în vigoare ar fi de aproximativ 4.300 de lei în defavoarea unui profesor din preuniversitar.
„Guvernul Bolojan își asumă, prin acest proiect, o decizie care ignoră consecințele pe termen lung și tratează educația cu o iresponsabilitate care nu mai poate fi justificată”, au transmis cele două federații, amenințând cu intensificarea protestelor.
Ce urmează după consultări.
Situația politică adaugă un strat suplimentar de incertitudine. Dragoș Pîslaru a avertizat că, în lipsa unui consens politic minimal, lansarea publică a proiectului ar putea fi amânată până după eventuala moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR împotriva Guvernului Bolojan.
Reprezentanții sindicatelor urmează să transmită Ministerului Muncii detalii suplimentare cu privire la problemele semnalate, pentru continuarea dialogului pe marginea soluțiilor identificate.
Noua lege a salarizării rămâne unul dintre cele mai disputate dosare ale Executivului, cu implicații directe pentru milioane de angajați din sectorul public.
