Deputatul Laura Gherasim (AUR) a povestit că un concediu de 10 zile pe Dunărea românească s-a transformat într-un șir de porturi murdare și pontoane fără utilități, potrivit Ziare.com. Parlamentarul spune că a rămas cu „un sentiment de rușine națională” după ce a comparat malul românesc cu cel bulgăresc.
Traseul de la mare până la Cazane
Laura Gherasim, deputat de Vaslui și președinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor din Camera Deputaților, are 47 de ani și este la primul mandat parlamentar, potrivit Știrile ProTV. Ea a povestit pe Facebook că și-a ales concediul pe Dunăre, de la litoral până la Cazanele Dunării, pentru a vedea România de pe apă.
„Dacă vrei să fii patriot şi să te bucuri de frumuseţea Dunării, te alegi cu 10 zile de concediu şi cu un sentiment de ruşine naţională. Mi-am luat 10 zile de concediu anul acesta. Am ales Dunărea, de la mare până la Cazane, pentru că am vrut să văd România de pe apă. După ce am văzut ce a ajuns Dunărea, m-am lecuit”, a scris Gherasim pe rețelele de socializare.
Primul popas, la Mangalia, a fost descris drept „un dezastru”: stația de epurare a apelor uzate este depășită, iar mirosul devine insuportabil când apele menajere refulează în port.
Pontoane fără apă și fără curent, taxate la liber
Deputata a continuat călătoria spre Cernavodă, unde a găsit un ponton pustiu, cu copaci căzuți și câini abandonați. La Călărași, singurul lucru care „funcționează perfect”, spune ea, este perceperea taxelor.
🗞️ Citește și Acestea
„La un minut după ce pui parâmele, apare omul care vrea bani. 40 de euro pentru patru ore ca să legi o ambarcaţiune de un fier ruginit”, a povestit Laura Gherasim. Parlamentarul susține că administratorul zonei este Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale S.A. Giurgiu, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, și că niciun tarif nu era afișat înainte de acostare.
Ea a criticat și amplasarea unei marine construite din fonduri europene pe Brațul Borcea de la Călărași, un sector cunoscut pentru colmatare și adâncimi reduse ale apei, mai ales în perioadele de debit scăzut precum cea actuală.
Contrastul cu malul bulgăresc
La traversarea spre Ruse, în Bulgaria, deputata spune că a găsit o cu totul altă realitate administrativă. Șenalul era dragat, iar utilitățile disponibile imediat.
„Dragaj. Oameni săritori. În zece minute aveam tot: apă, curent. Oameni care te primesc ca pe un om, nu ca pe o pradă. Aceeaşi apă, acelaşi fluviu, alt stat. Din nefericire, pe malul românesc, statul lipseşte”, a mai spus Gherasim.
Singura excepție pozitivă întâlnită pe teritoriul românesc au fost ecluzele, pe care le-a numit „singurul loc de pe Dunăre unde oamenii au fost impecabili”, funcționale chiar și fără investiții noi.
Ce arată episodul despre administrarea Dunării
Relatarea vine în plin sezon de secetă, când nivelul Dunării a scăzut la minime istorice și a afectat inclusiv producția de energie la Cernavodă. Deputata susține că starea infrastructurii turistice și de navigație de pe malul românesc nu are legătură cu seceta, ci cu ani de neglijență administrativă.
Ea a anunțat că intenționa să ajungă până la Cazanele Dunării, dar a renunțat la traseu și s-a întors spre Constanța, nemulțumită de condițiile găsite pe parcurs. Episodul readuce în discuție responsabilitatea Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale și a Ministerului Transporturilor pentru starea pontoanelor și a semnalizării de pe fluviu.
Rămâne de văzut dacă relatarea unui parlamentar aflat chiar în funcție de control al abuzurilor din administrație va avea un ecou instituțional sau va rămâne doar o postare virală pe rețelele sociale.
