Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Generalul-locotenent în rezervă Keith Kellogg, fostul trimis special al lui Donald Trump pentru Ucraina, a propus înlocuirea NATO cu o nouă structură de apărare, acuzând alianța că s-a dovedit „lașă” în contextul conflictului cu Iranul, potrivit declarațiilor făcute la Fox News, preluate de Digi24.
Kellogg: „NATO se dovedește a fi lașă.”
Într-o apariție la emisiunea „Hannity” de la Fox News, pe 1 aprilie 2026, Kellogg a criticat dur aliații NATO pentru refuzul de a susține operațiunile militare americane împotriva Iranului. El a sugerat că Statele Unite ar putea beneficia de un parteneriat defensiv complet diferit.
„NATO se dovedește a fi lașă. Poate că avem nevoie de un nou NATO, de o nouă structură de apărare”, a spus Kellogg, potrivit Spotmedia.ro.
Articolul 13 – instrumentul juridic pentru ieșirea din NATO.
Kellogg a indicat explicit articolul 13 din Tratatul Atlanticului de Nord ca mecanism de ieșire. Acesta prevede că orice stat membru poate părăsi NATO la un an după notificarea formală a denunțării tratatului — o procedură care, în contextul declarațiilor recente ale administrației Trump, a reintrat în atenția cancelariilor europene.
🗞️ Citește și Acestea
Generalul a schițat și contururile posibilei noi alianțe. „Să redesenăm alianțele de apărare pe care le avem, poate să creăm una cu Japonia și Australia și cu unele dintre acele țări europene care sunt dispuse să intre în luptă, cum ar fi Germania sau Polonia, care s-au reangajat recent. Chiar și Ucraina, care s-a dovedit a fi, de asemenea, un bun aliat”, a adăugat Kellogg.
Reacțiile celorlalți foști oficiali Trump.
Kellogg nu a fost singur în această ofensivă verbală. Fosta consilieră adjunctă pentru securitate națională, Victoria Coates, a susținut că NATO s-a dovedit „irelevantă”, argumentând că alianța nu a fost capabilă să gestioneze cel mai mare conflict armat din Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Fostul secretar de stat Mike Pompeo a calificat starea NATO drept sfâșietoare, admițând că a crezut timp de decenii în importanța alianței, dar că a rămas dezamăgit de incapacitatea aliților de a-și convinge propriile societăți să susțină acțiunile americane.
Secretarul de Stat Marco Rubio a alimentat la rândul său tensiunile, declarând că SUA ar putea fi nevoite să reanalizeze dacă NATO mai servește scopului inițial, în condițiile în care aliații europeni au refuzat baze și survolul pentru operațiunile din Iran.
Ce implicații are pentru Europa și România.
Declarațiile lui Kellogg amplifică un curent de opinie care prinde teren la Washington: retragerea sau reformarea radicală a angajamentului american în NATO. Chiar dacă o retragere formală ar necesita aprobarea Congresului, conform unei legi din 2023, simpla invocare a articolului 13 generează unde de șoc în capitalele europene.
Pentru țările din flancul estic al NATO, printre care și România, viitorul structurii de securitate colective rămâne o prioritate existențială în contextul geopolitic actual. Urmează să vedem dacă aceste declarații rămân la nivelul retorică politică sau prefigurează o schimbare structurală a arhitecturii de securitate globale.
