Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Kazahstanul a reluat exporturile de petrol prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), după ce operațiunile fuseseră suspendate săptămâna trecută în urma atacurilor cu drone asupra terminalului din portul rusesc Novorossiisk, potrivit Antena3. Decizia scade presiunea asupra prețurilor combustibililor la nivel local, având în vedere dependența ridicată a României de acest furnizor.
Ce s-a întâmplat la terminalul din Novorossiisk
Operatorul conductei a anunțat că a reluat primirea țițeiului de la producători și încărcarea petrolierelor la terminalul maritim din Novorossiisk. Petrolierele SEAMAJESTY și MILOS încarcă deja țiței furnizat de Tengizchevroil, operatorul celui mai mare câmp petrolier din Kazahstan.
Suspendarea operațiunilor venise după mai multe atacuri cu drone asupra petrolierelor aflate la încărcare, printre care și navele ASIA, NISSOS IOS și NELSA. Kazahstanul a condamnat atacurile ca fiind o amenințare la adresa securității energetice internaționale, potrivit Agerpres.
De ce contează pentru România acest furnizor
Conducta CPC, lungă de peste 1.500 de kilometri, leagă câmpurile petroliere din vestul Kazahstanului de portul Novorossiisk și transportă aproximativ 80% din exporturile de petrol ale acestei țări, inclusiv producția unor companii occidentale precum Chevron și ExxonMobil.
🗞️ Citește și Acestea
Kazahstanul este cel mai important furnizor extern de țiței al României. În perioada ianuarie-noiembrie 2025, țara noastră a importat aproximativ 5,15 milioane de tone de petrol kazah, adică peste 60% din totalul importurilor naționale de țiței, potrivit Economica.net. O mare parte din acest petrol ajunge la terminalul offshore Midia, care alimentează rafinăria Petromidia din Năvodari.
Producția redusă la jumătate în timpul suspendării
În perioada în care conducta a fost blocată, Kazahstanul și-a redus producția zilnică de petrol cu mai mult de jumătate, pentru a evita supraaglomerarea capacităților de stocare. Producția de petrol și condensat de gaze a scăzut, la un moment dat, la circa 1 milion de barili pe zi, față de o medie de 2,16 milioane de barili pe zi înregistrată în luna iunie.
Reluarea operațiunilor permite acum companiilor producătoare să restabilească treptat livrările în sistemul de conducte și să revină la fluxurile normale de export, potrivit anunțului Ministerului Energiei de la Astana.
Context internațional: îngrijorări privind aprovizionarea globală
Episodul din Kazahstan se adaugă altor factori care alimentează îngrijorările privind aprovizionarea globală cu petrol, în contextul închiderii efective a Strâmtorii Ormuz și al riscurilor asociate altor rute maritime importante pentru transportul de materii prime. Situația scoate în evidență și dependența ridicată a Kazahstanului de infrastructura rusească pentru exportul propriei producții de energie.
Președintele kazah, Kassîm-Jomart Tokaev, a declarat recent, alături de liderul rus Vladimir Putin, că un acord de pace între Rusia și Ucraina ar putea fi posibil dacă părțile ar îngheța conflictul și ar relua negocierile.
Reluarea fluxului de petrol kazah prin conducta CPC reduce, cel puțin pe termen scurt, riscul unor noi șocuri de aprovizionare pentru rafinăriile din România. Operatorii de la Astana au precizat însă că activitatea terminalului va continua să fie evaluată permanent, în funcție de situația de securitate din Marea Neagră, ceea ce înseamnă că riscul unei noi întreruperi rămâne pe masă atât timp cât atacurile cu drone continuă în zonă.
