Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a afirmat vineri că trebuie „multă precauţie” în legătură cu o posibilă majorare a salariului minim pentru anul viitor, subliniind însă că decizia este una politică. Declarația vine în contextul în care BNR a revizuit în creştere prognoza de inflaţie la 9,6% pentru finalul anului 2025, conform News.ro.
Decizie politică, precauţie economică.
Întrebat într-o conferinţă de presă dacă o eventuală majorare a salariului minim ar putea accelera inflaţia, guvernatorul BNR a răspuns: „Sunt precaut. Este o decizie politică. Ministrul de Finanţe s-a exprimat foarte clar, spunând că trebuie să ne uităm şi la majorările din ultimii ani ale salariului minim, care au fost substanţiale. Deci, până în anul 2025„.
Isărescu a recunoscut că impozitarea regresivă aplicată recent îi afectează pe cei cu venituri mici. „Eu înţeleg că impozitarea care s-a aplicat, fiind regresivă, îi afectează pe cei cu salariile, cu veniturile mici. Dar aici trebuie multă precauţie. Şi înclin pe această precauţie„, a declarat el, potrivit Digi FM.
Inflație revizuită în creștere.
În cadrul aceleiaşi conferinţe, Banca Naţională a României a revizuit în creştere prognoza de inflaţie, de la 8,8% la 9,6% pentru finalul anului 2025, și de la 3% la 3,7% pentru decembrie 2026. Rata anuală a inflaţiei a accelerat în trimestrul trei din 2025 datorită eliminării plafoanelor pentru tarifele la energie electrică, creşterii cotelor de TVA şi a nivelului accizelor, precum şi dinamicii ridicate a costurilor unitare cu forţa de muncă.
🗞️ Citește și Acestea
„Rata anuală a inflaţiei a accelerat în trimestrul 3 – 2025 datorită următorilor factori: s-au eliminat plafoanele pentru tarifele la energie electrică, au crescut cotele TVA şi nivelul accizelor„, a explicat Mugur Isărescu. Eliminarea plafoanelor la tarifele pentru electricitate în iulie a avut un impact direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflaţiei, conform Economedia.
Context macroeconomic dificil.
Guvernatorul a atras atenţia că economia românească se confruntă cu o scădere „evidentă” a consumului populaţiei, începând cu trimestrul doi, care continuă şi în toamnă, şi cu o cvasi-stagnare a investiţiilor. Produsul Intern Brut a înregistrat în trimestrul trei o scădere de 0,2% faţă de trimestrul anterior, deşi pentru întreg anul 2025 creşterea economică rămâne pozitivă, în jur de 1%.
„Când iei asemenea măsuri de corecţie fiscală se reduce cererea internă, cererea de consum şi, bineînţeles, activitatea economică scade. Dar ceea ce încercăm să facem, împreună cu Guvernul, este să evităm recesiunea„, a afirmat Isărescu, potrivit Observator.
Majorări substanţiale în ultimii ani.
Salariul minim brut pe economie a crescut de la 3.700 lei în 2024 la 4.050 lei de la 1 ianuarie 2025, reprezentând o majorare de aproape 9,5%. În ultimii ani, salariul minim a cunoscut creşteri semnificative, de la 1.450 lei în 2018 la nivelul actual, adică o creştere de aproape 180% într-o perioadă de şapte ani.
Poziţia guvernatorului BNR se aliniază declaraţiilor recente ale ministrului de Finanţe, care a subliniat necesitatea de a analiza impactul majorărilor precedente înainte de a decide noi creşteri. Într-un context în care România încearcă să reducă deficitul bugetar şi să menţină credibilitatea pieţelor internaţionale, orice decizie privind veniturile trebuie cântărită cu atenţie.
Avertisment privind credibilitatea internaţională.
„Noi am recâştigat foarte greu, dar destul de repede, credibilitatea pieţelor internaţionale. Se poate pierde. Dacă facem paşi înapoi sau arătăm nehotărâre. Programul trebuie să continue, programul de corecţie„, a avertizat Mugur Isărescu.
România se află în plin proces de ajustare fiscală, cu un program de corecţie a deficitului bugetar susţinut de Uniunea Europeană. În acest context, deciziile privind majorările salariale, inclusiv salariul minim, trebuie evaluate atent pentru a nu compromite stabilitatea macroeconomică şi obiectivele de reducere a deficitului.
