O investigație The New York Times relevă că fiul fostului președinte american Joe Biden a orchestrat o afacere controversată în România, în timp ce tatăl său era vicepreședinte al SUA
Fiul fostului președinte american Joe Biden, Hunter Biden, a dezvoltat între 2015-2017 o schemă de afaceri prin care încerca să vândă terenul din jurul Ambasadei SUA din București unui consorțiu care includea o companie chineză cu legături de stat, relevă o investigație amplă publicată de The New York Times la 7 octombrie 2025.
Documentele și mărturia a patru persoane cu cunoștință de cauză arată că Hunter Biden a recunoscut în privat că această afacere reprezenta o „dilemă etică„, într-un mesaj WhatsApp către un asociat din mai 2017. Tranzacția propusă ar fi permis unei companii chineze să dețină controlul asupra terenului pe care se află Ambasada SUA din România, ridicând semne de întrebare majore de securitate națională.
Dublul rol al lui Hunter Biden în afacerea românească
Hunter Biden avea două roluri distincte în această întreprindere: ca om de afaceri printr-o participație în firma care urma să co-dețină terenurile și ca avocat pentru dezvoltatorul român Gabriel Popoviciu. Alături de unchiul său, James Biden, el deținea participații într-o firmă care urma să administreze proprietățile construite și libere din jurul ambasadei bucureștene.
În mesajul WhatsApp consultat de jurnaliștii The New York Times, Hunter Biden admitea: „Se pare că avem un interes din toate unghiurile posibile„. Această declarație ilustrează amploarea conflictelor de interese în care se afla fiul fostului vicepreședinte american.
🗞️ Citește și Acestea
Investiția estimată între 300 și 500 de milioane de dolari implica formarea unui joint-venture cu compania chineză CEFC China Energy, cunoscută pentru legăturile sale strânse cu statul chinez. Hunter Biden a primit aproximativ 1 milion de dolari pentru consultanță de la Popoviciu în perioada când tatăl său era vicepreședinte.
Gabriel Popoviciu: de la ținta anticorupției la client al lui Hunter Biden
Gabriel Popoviciu, magnatul român din spatele complexului comercial Băneasa Shopping City, se afla în centrul unei campanii anticorupție sprijinite paradoxal de vicepreședintele Joe Biden. Dezvoltatorul fusese acuzat în legătură cu achiziția din 2000 a unei participații majoritare într-un teren agricol din nordul Bucureștiului, cumpărat de la o universitate de stat la un preț considerat mult sub valoarea reală.
Ironia situației devine evidentă când analizăm contextul temporal: în timp ce Joe Biden, în calitate de vicepreședinte, îndemnă România să elimine nepotismul și corupția, fiul său negociază contracte lucrative cu unul dintre țintele principale ale campaniei anticorupție.
În ianuarie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție din România l-a achitat definitiv pe Gabriel Popoviciu, confirmând decizia Curții de Apel București din iulie 2024. Judecătoarea Liana Arsenie a criticat dur conduita procurorului Nicolae Marin, explicând că „autoritatea de anchetă a atribuit roluri și funcții fictive și și-a imaginat relații de autoritate”.
Prăbușirea afacerii și implicațiile geopolitice
Afacerea s-a prăbușit în 2017, înainte ca partea chineză să investească vreun ban, pe fondul unei lupte pentru control între partenerii lui Biden. În mesajele WhatsApp, Hunter Biden protesta: „Eu sunt singurul care își pune întreaga moștenire de familie în joc.”
După 2018, compania chineză CEFC s-a prăbușit în urma unor anchete în China și SUA, iar președintele său a fost arestat. Această evoluție subliniază riscurile de securitate pe care le-ar fi putut genera controlul unei companii chineze asupra terenului ambasadei americane.
Analiza și implicații
Cazul român al lui Hunter Biden exemplifică modul în care cercurile de afaceri internaționale încearcă să exploateze legăturile cu familiile politicienilor americani pentru a obține influență. Deși nu există dovezi că Joe Biden ar fi fost implicat direct în aceste afaceri, cronologia și contextul ridică întrebări legitime despre potențialele conflicte de interese.
Faptul că această afacere a fost negociată în perioada în care Joe Biden promova activ reforma anticorupție în România subliniază natura paradoxală a situației. Achitarea definitivă a lui Popoviciu în 2025 adaugă o nouă dimensiune acestei povești, sugerând că acuzațiile inițiale ar fi putut fi fabricate.
Investigația The New York Times demonstrează încă o dată complexitatea rețelelor de influență internațională și necesitatea unei transparențe sporite în afacerile familiilor politicienilor de rang înalt.
