Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Românii consumă semnificativ mai puțin din cauza inflației ridicate și a măsurilor de austeritate implementate de Guvernul Bolojan. Consumul total a scăzut cu 4,8% în noiembrie 2025 față de aceeași lună din 2024, cea mai mare reducere anuală din ultimele luni, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Scăderea accelerează față de lunile anterioare, când consumul scăzuse cu 2-4,6%.
Cheltuieli în scădere pe toate categoriile.
Datele INS arată o diminuare drastă a cheltuielilor pe toate segmentele. Românii au cheltuit cu 5,1% mai puțin pe mâncare, băuturi și tutun, în timp ce vânzările de carburanți au scăzut cu 5,3%. Produsele nealimentare au înregistrat o scădere de aproape 4%, semnalând o reducere generalizată a puterii de cumpărare.
„În octombrie 2025, consumul a scăzut cu 4,6% față de octombrie 2024. La alimente, scăderea este și mai mare, 7%”, a avertizat economistul Radu Georgescu. Analistul compară situația cu Venezuela: „Guvernul României a reușit un miracol. În ultimii 14 ani, o singură dată a scăzut consumul în România: în aprilie 2020, când a fost stare de urgență din cauza COVID. Acum nu este nicio stare de urgență. Este doar efectul Pachetului 1 de măsuri economice”, conform R3Media.
PIB în scădere și criză pe piața muncii.
Produsul Intern Brut al României a fost, în trimestrul III din 2025, cu 0,2% mai mic în termeni reali față de trimestrul precedent. Economia gâfâie, iar firmele au început să concedieze. Rata șomajului a atins nivelul maxim din ultimii opt ani – 6,1% – cu peste 500.000 de șomeri, pentru prima dată din iulie 2017.
🗞️ Citește și Acestea
Un studiu al Blocului Național Sindical (BNS) arată că dezechilibrele majore apărute în 2025 după implementarea politicilor de austeritate vor continua și se vor adânci în 2026. Numărul salariaților se va reduce, la fel ca și veniturile acestora. Media lunară a numărului șomerilor din 2025 a fost mai mare cu 40.000 față de media lunară din 2024, potrivit B1TV.
Pachetul de măsuri: creștere TVA și înghețări.
Guvernul Bolojan a implementat în august 2025 un prim pachet de măsuri care a inclus creșterea TVA-ului de la 19% la 21%, eliminarea unor sporuri salariale și înghețarea salariilor și pensiilor. Al doilea pachet a vizat reducerea cheltuielilor statului, inclusiv reforma pensiilor magistraților.
Profesorul Bogdan Glăvan explică: „Sunt efecte care erau de așteptat, în momentul în care mărești taxe și impozite, în momentul în care îngheți salarii și pensii. Din cauza măsurilor de austeritate, România a trecut de la o criză bugetară, la o criză economică”, conform Ziare.com.
Critica economiștilor: efect de domino.
Economistul Radu Georgescu critică dur guvernul pentru efectul în lanț al măsurilor: „Guvernul a reușit un efect de domino. Au crescut taxele. Din această cauză a scăzut consumul. Din cauza consumului a scăzut producția. Din aceste cauze activitatea economică s-a redus și firmele au început să dea oameni afară”.
El acuză cinic autoritățile că se laudă cu creșteri de încasări TVA când România are cea mai mare inflație din Europa, iar economia se prăbușește. „Este cinic să te lauzi cu creșteri de încasări TVA când România are cea mai mare inflație din Europa, iar economia se prăbușește. În acest ritm, Guvernul României va lua modelul Venezuelei”, avertizează Georgescu.
Promisiunile lui Bolojan pentru 2026.
Premierul Ilie Bolojan promite că anul 2026 va fi mai bun dacă se menține disciplina bugetară. „Dacă ne reducem în continuare cheltuielile, trebuie să facem asta în următoarele luni, din anul viitor lucrurile se va vedea că se îndreaptă. Asta înseamnă că va scădea inflația, înspre jumătatea anului viitor, destul de mult”, a declarat Bolojan la B1 TV.
Guvernul garantează că nu va crește TVA sau alte taxe în 2026, cu condiția menținerii unui buget realist și a reducerii cheltuielilor. Ministrul Finanțelor estimează o scădere graduală a inflației până la 3% la finalul anului 2026, deși mulți economiști rămân sceptici față de aceste proiecții.
