Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul Ilie Bolojan a semnat decizia de înființare a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, publicată vineri seară în Monitorul Oficial. Măsura survine după izbucnirea scandalului din justiție și protestele publice generate de documentarul Recorder „Justiție capturată”, conform G4Media.
Structura și conducerea Comitetului.
Comitetul, fără personalitate juridică și cu rol consultativ, este condus de reprezentantul Cancelariei Prim-Ministrului și include membri permanenți din Cancelarie și Ministerul Justiției. „Se constituie Comitetul pentru analiza şi revizuirea legislaţiei din domeniul Justiţiei, organism fără personalitate juridică, cu caracter consultativ. Comitetul este condus de reprezentantul Cancelariei Prim-ministrului, care are calitatea de preşedinte„, se arată în decizie.
La lucrările Comitetului pot participa, pe baza invitaţiei prim-ministrului, reprezentanţi ai altor autorităţi şi instituţii publice, ai societăţii civile şi ai organizaţiilor internaţionale. În vederea îndeplinirii atribuţiilor, în cadrul Comitetului se pot constitui grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic, alcătuite din experţi ai Cancelariei şi Ministerului Justiţiei, potrivit HotNews.
Atribuții și mod de funcționare.
Comitetul are ca atribuții principale analiza efectelor punerii în aplicare a legislaţiei din domeniul justiţiei adoptate în 2022: Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară și Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
🗞️ Citește și Acestea
De asemenea, Comitetul va analiza și dezbate opiniile formulate de asociațiile reprezentative ale judecătorilor și procurorilor, precum și de organizațiile nonguvernamentale cu privire la organizarea și funcționarea justiției. Scopul final este propunerea unei serii de măsuri pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței actului de justiție, în acord cu valorile constituționale și standardele internaționale privind statul de drept.
Procesul decizional și comunicarea publică.
Comitetul adoptă recomandări prin consensul membrilor săi. În lipsa consensului, opţiunile identificate vor fi transmise prim-ministrului pe baza unei analize comparative. Recomandările adoptate sunt comunicate autorităţilor competente în vederea iniţierii proiectelor de acte cu caracter normativ sau a măsurilor administrative necesare.
Un aspect important menționat în decizie este că „comunicarea publică în numele Comitetului este realizată exclusiv de către prim-ministru sau de către persoanele desemnate de către acesta„. Premierul Bolojan a declarat într-un interviu pentru Cotidianul că „ar trebui” ca până la finalul lunii ianuarie grupul de lucru să vină cu propunerile de modificări legislative în domeniul justiției.
Context și reacții.
Decizia de constituire a Comitetului a venit în urma dezvăluirilor făcute de magistraţi în materialul realizat de Recorder privind „Justiţia capturată”, care a stârnit proteste publice în București și alte orașe din România. Organizațiile civice Declic, Inițiativa România şi Corupția ucide au organizat multiple proteste în Piața Victoriei, cerând modificarea urgentă a legilor justiției.
„Premierul Ilie Bolojan a pasat reforma Justiției către un grup de lucru. Dar România nu tace și nu uită„, au precizat cele trei organizații. Protestele pentru susținerea independenței justiției au început pe 10 decembrie, după difuzarea documentarului, mii de persoane protestând cinci zile consecutive.
