Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Guvernul României a emis clarificări oficiale privind creșterea taxelor pe proprietate, confirmând că veniturile suplimentare generate vor fi direcționate către bugetul de stat central, nu către bugetele locale, potrivit StiriPeSurse.ro. Măsura vine în contextul revizuirii sistemului fiscal și a nevoii de consolidare a veniturilor bugetare pentru anul 2026.
Mecanismul de redistribuire fiscală.
Potrivit documentului de clarificare emis de Ministerul Finanțelor, creșterea taxelor pe proprietate face parte din pachetul de măsuri fiscale adopt
at pentru reducerea deficitului bugetar. Deși impozitele și taxele locale sunt, în mod tradițional, o sursă de venituri pentru primării, noul mecanism prevede că diferența față de nivelul anterior va fi transferată automat către bugetul central.
„Măsura este necesară pentru echilibrarea bugetului de stat și respectarea angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană”, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor. România s-a angajat să reducă deficitul bugetar la sub 3% din PIB până în 2027, în contextul Procedurii de Deficit Excesiv deschise de Comisia Europeană.
🗞️ Citește și Acestea
Primăriile vor continua să colecteze aceste taxe, dar vor rămâne cu aceeași sumă ca în anii anteriori, în timp ce creșterea va alimenta bugetul central. Această abordare a generat nemulțumiri în rândul autorităților locale, care argumentează că au nevoie de resurse suplimentare pentru investiții în infrastructură și servicii publice.
Impact asupra proprietarilor.
Creșterea taxelor pe proprietate va afecta milioane de români, în special în zonele urbane unde valorile imobiliare sunt mai ridicate. Estimările indică că proprietarii din București ar putea înregistra creșteri ale impozitelor cu 20-40%, în funcție de zona în care se află imobilul și de valoarea actualizată conform noului sistem de evaluare.
Noul sistem de calcul ia în considerare valoarea de piață a proprietăților, nu doar suprafața și anul construcției, după modelul aplicat în majoritatea țărilor europene. „Trecerea la un sistem bazat pe valoarea de piață era inevitabilă pentru alinierea la standardele europene”, a declarat un reprezentant al Ministerului Finanțelor pentru Digi24.
Reacția autorităților locale.
Asociația Municipiilor din România a criticat dur măsura, susținând că această redistribuire afectează autonomia financiară a autorităților locale. „Primăriile rămân cu aceleași responsabilități, dar fără resurse suplimentare pentru a le îndeplini”, a declarat Emilia Arcan, președinta Asociației Municipiilor, pentru G4Media.
Edilii locali argumentează că menținerea veniturilor la nivelul anului anterior, fără indexare cu inflația sau creșterea costurilor, reprezintă de fapt o reducere în termeni reali a resurselor disponibile. În condițiile în care inflația s-a menținut la peste 5% în ultimele luni, autoritățile locale vor avea mai puțini bani pentru aceleași cheltuieli.
Contextul fiscal european.
Măsura se înscrie în efortul mai larg al României de consolidare fiscală, cerut de instituțiile europene în schimbul accesului la fondurile PNRR și alte programe de finanțare. România are unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, estimat la 6,9% din PIB pentru 2024, potrivit Comisiei Europene.
Guvernul a introdus deja mai multe măsuri fiscale în ultimele luni, incluzând majorarea TVA pentru anumite produse, introducerea de noi accize și reducerea unor facilități fiscale. Creșterea taxelor pe proprietate este văzută ca o măsură structurală care va genera venituri stabile pe termen lung.
Economiștii avertizează însă că acest tip de politică fiscală ar putea afecta piața imobiliară și puterea de cumpărare a populației. Rămâne de văzut cum vor reacționa românii la aceste modificări și dacă Guvernul va menține această abordare pe termen lung.
