Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Oana Gheorghiu, vicepremier în Guvernul condus de Ilie Bolojan, anunță că anul 2026 va aduce transformări majore în companiile de stat din România. După două luni de analiză a problemelor sistemice, Executivul pregătește cele mai ample reforme din ultimii ani, potrivit StiriPeSurse și Economedia.
Vicepremierul subliniază că perioada actuală este dedicată „fundației”, iar în 2026 vor fi implementate noi reguli de funcționare, criterii de performanță și mecanisme de guvernanță care să facă imposibilă risipa banilor publici.
Peste 100 de întâlniri pentru pregătirea reformei.
„În ultimele două luni am avut peste 100 de întâlniri cu colegi din Guvern, din ministere și instituții, cu reprezentanți ai marilor organisme internaționale, cu oameni de afaceri, bancheri, sindicate și consultanți”, a declarat Oana Gheorghiu într-o postare pe Facebook. Toate aceste discuții au avut un punct comun: nevoia urgentă de schimbare.
Gheorghiu recunoaște că „pentru prea mulți români, reforma a devenit un cuvânt rostit de fiecare guvern și simțit de foarte puțini”. Anul 2026 urmează să fie cel în care promisiunile se transformă în realitate. Vicepremierul promite companii de stat care nu mai înghit bani fără să producă nimic, directori care nu mai pleacă acasă cu prime după ani de pierderi și contracte făcute pentru performanță, nu pentru prieteni.
🗞️ Citește și Acestea
Corupția costă România 18 miliarde de euro anual.
Pentru a ilustra amploarea problemei, Oana Gheorghiu face referire la cartea lui Ştefan Liiceanu, „Un atlas al corupției. România, 20 de ani de Hoție”. Studiul relevă cifre alarmante: corupția costă România cel puțin 18 miliarde de euro în fiecare an, potrivit Digi24.
Din peste 1.600 de condamnări definitive pentru fapte de corupție, doar 13% au dus la detenție efectivă, datele fiind cele de la nivelul anului 2020. De peste două decenii, România rămâne în zona de jos a clasamentelor europene, în ciuda promisiunilor repetate.
Situația critică a companiilor de stat.
România are în prezent 1.502 companii de stat, dintre care 230 la nivel central și 1.272 sub autoritățile locale. Dintre cele centrale, 83 de companii concentrează cele mai mari pierderi, vorbind despre pierderi istorice care se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei, conform declarațiilor vicepremierului.
Gheorghiu a anunțat că reforma va începe cu un proiect pilot de 10 companii din sectoarele energie și transporturi. Termenele sunt clare: până la 31 martie 2026 trebuie eliminate toate conducerile interimare, iar până la 31 august 2026 trebuie restructurate cel puțin trei companii – jaloane asumate în PNRR.
Reforma nu vizează concedieri masive.
Vicepremierul a dat asigurări că „această reformă nu are ca obiectiv concedierile”. Scopul este eficientizarea companiilor de stat, pentru ca acestea să fie cu adevărat în serviciul public și să nu mai producă pierderi. „Banii care se pierd în companiile de stat se pierd din bugetul nostru comun”, a subliniat Gheorghiu.
Executivul va crea un registru unic al companiilor de stat și va întări rolul AMPIP (Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice) în guvernanță. Fiecare companie va avea un plan clar, adaptat situației sale specifice.
„Anul viitor va fi dificil și inconfortabil.”
„Anul viitor va începe confruntarea reală cu rezistența la schimbare și cu pierderea unor privilegii. Va fi dificil și va fi inconfortabil. Dar suntem într-un punct în care amânarea nu mai este o opțiune”, avertizează vicepremierul. Ea subliniază că alternativa la reformă nu este stabilitatea, ci continuarea declinului.
„Schimbarea nu se face pentru guvern și nu se face pentru politicieni. Se face pentru oamenii corecți. Pentru cei care muncesc, respectă regulile și vor să trăiască într-o țară în care competența, responsabilitatea și onestitatea nu mai sunt excepții, ci regulă”, a conchis Oana Gheorghiu.
Primele rezultate concrete ale reformei vor putea fi evaluate abia la mijlocul anului 2026, când Guvernul va avea o imagine completă asupra situației financiare a companiilor de stat.
