Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Guvernul a aprobat joi alocarea sumei de 1,9 miliarde de lei din fondul de rezervă bugetară pentru finanțarea sistemului de sănătate până la finalul anului 2025. Decizia vine în contextul în care bugetul curent al CNAS nu mai poate acoperi cheltuielile necesare funcționării fără întreruperi a sistemului medical, potrivit StiriPeSurse.ro.
Anunțul a fost făcut de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care susține că măsura este menită să evite sincopele și blocajele în relația cu pacienții. Sumele vor merge direct către Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru decontarea medicamentelor și serviciilor medicale.
Bani pentru medicamente și spitale.
Ministrul Rogobete a detaliat destinația fondurilor alocate. Din totalul de 1,9 miliarde de lei, aproximativ 964 de milioane de lei vor fi alocate pentru decontarea medicamentelor compensate și gratuite, precum și pentru plata serviciilor medicale din spitale, scadente în luna decembrie, conform Cotidianul.ro.
„Guvernul a aprobat alocarea a 1,9 miliarde de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru suplimentarea bugetului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Este o măsură care asigură continuitatea finanțării în sănătate până la finalul anului”, a declarat Alexandru Rogobete pe Facebook.
🗞️ Citește și Acestea
Banii vor fi folosiți pentru decontarea medicamentelor din programele naționale de sănătate, care sunt vitale pentru pacienții cu afecțiuni cronice, dar și pentru serviciile medicale oferite în spitale.
Un miliard de lei pentru concediile medicale.
Suma de 1 miliard de lei a fost destinată decontării concediilor medicale până în luna aprilie 2026. Astfel, operatorii economici care au plătit concediile medicale din fonduri proprii vor primi decontarea sumelor respective, conform Realitatea.net.
„Alocarea suplimentară către Casa Națională de Asigurări de Sănătate permite nu doar decontarea medicamentelor și a serviciilor medicale furnizate pacienților, ci și achitarea restanțelor privind concediile medicale”, a precizat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Măsura contribuie la corectarea blocajelor financiare din mediul economic și la restabilirea unui circuit sănătos al plăților în sistemul de sănătate.
Garanții pentru continuitatea tratamentelor.
Ministrul Sănătății afirmă că alocarea din fondul de rezervă reprezintă o garanție pentru pacienți, astfel încât tratamentele să nu fie întrerupte din lipsă de fonduri. „Este garanția că pacienții își POT continua tratamentele fără riscul unor întreruperi”, a subliniat Rogobete.
„CNAS funcționează autonom, însă responsabilitatea mea este să intervin atunci când apar vulnerabilități care pot ajunge la pacient. Această decizie corectează un necesar care nu a fost anticipat și previne apariția unor blocaje cu impact direct asupra oamenilor”, a mai transmis ministrul, potrivit Ziare.com.
Pe termen scurt, Executivul susține că măsura va preveni acumularea de restanțe, va reduce riscurile juridice generate de întârzierile la plată și va permite funcționarea continuă a sistemului de sănătate până la finalul anului.
O soluție temporară pentru o problemă structurală.
Apelul la fondul de rezervă pentru cheltuieli recurente scoate la iveală o realitate incomodă: sănătatea funcționează, din nou, pe bani de urgență, nu pe un buget construit să reziste. România a ajuns în punctul în care nu mai are bani suficienți pentru a-și finanța sistemul de sănătate din bugetul curent.
Deși pe termen scurt măsura rezolvă problema imediată, pe termen lung rămâne întrebarea privind sustenabilitatea finanțării sistemului medical. Fondul de rezervă bugetară este conceput pentru situații excepționale, nu pentru cheltuieli recurente precum decontarea medicamentelor sau serviciilor medicale din spitale.
Ministrul Sănătății a mulțumit ministrului Finanțelor pentru colaborare, subliniind că „sănătatea nu poate fi pusă pe pauză. Când apar riscuri reale pentru pacienți, intervenim rapid și cu soluții concrete”. Măsura demonstrează însă fragilitatea actuală a finanțării din sănătate și necesitatea unei reforme structurale a modului în care este bugetat sistemul medical românesc.
