România zi crucială în consolidarea transparenței institutționale și tranziția energetică prin adoptarea unor măsuri legislative care vor restructura modul în care funcționarii publici își exercită atribuțiile și prin lansarea unei strategii ambiţioase pentru energia din hidrogen.
Executivul condus de premierul Ilie Bolojan a adoptat joi o lege care revoluționează sistemul de integritate în administrația publică. Noua legislație modifică substanțial Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice și restructurează Agenția Națională de Integritate (ANI), introducând restricții clare atât pentru perioada dinainte de angajare, cât și pentru cea de după încetarea mandatului.
Conform informațiilor oficiale, proiectul de lege introduce un cadru juridic unitar privind restricțiile pre și postangajare pentru persoanele care dețin funcții publice, în scopul consolidării integrității și asigurării transparenței în relația dintre autoritățile publice și entitățile private. Măsura vizează nu doar funcționarii de rang înalt, ci și personalul contractual din instituțiile publice, persoanele implicate în achiziții publice și activități de control.
Printre principalele noutăți se numără instituirea unei perioade de reflecție de 12 luni pentru exercitarea unor atribuții specifice la entități private unde persoanele respective au lucrat anterior. Totodată, se introduce obligația dezvăluirii angajărilor din ultimele 12 luni printr-o declarație pe propria răspundere, care trebuie depusă în termen de 15 zile de la numire.
În paralel cu reformele de integritate, Guvernul a dat undă verde unei strategii naționale care ar putea transforma România într-un actor regional în economia hidrogenului. Strategia Națională a Hidrogenului 2025-2030 vizează dezvoltarea producției de hidrogen regenerabil, în linie cu recomandările Strategiei Europene pentru Hidrogen și cu obiectivul neutralității climatice, conform g4media.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Documentul strategic urmărește reducerea dependenței de combustibilii fosili prin accelerarea adoptării tehnologiilor cu hidrogen, poziționând România în competiția europeană pentru tehnologiile curate. Planul de acțiune aferent va ghida investițiile publice și private în această direcție până în 2030, cu o perspectivă extinsă până în 2050.
Ședința de Guvern a inclus și modificări importante la Codul de procedură penală, vizând completarea cu ipoteza în care instanța, în mod greșit, nu a dispus încetarea procesului penal. Această modificare vine să clarifice procedurile judiciare în situații specifice de eroare procedurală.
Pachetul legislativ adoptat reflectă o abordare comprehensivă a reformelor structurale, combinând consolidarea sistemului de integritate cu pregătirea pentru tranziția energetică. În contextul presiunilor europene pentru modernizarea administrației publice și a angajamentelor climatice ale României, aceste măsuri reprezintă pași concreți către alinierea la standardele UE.
Implementarea noilor reguli de integritate va fi monitorizată de ANI, care primește competențe extinse de control și sancționare. Simultan, strategia pentru hidrogen va necesita coordonarea mai multor ministere și a sectorului privat pentru materializarea obiectivelor propuse.
Adoptarea acestor măsuri semnalează determinarea actualului cabinet de a accelera reformele în domeniile cheie, în ciuda presiunilor politice și a provocărilor economice cu care se confruntă România în acest moment.
