Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Salariile președintelui, premierului și ale miniștrilor urmează să crească etapizat, până în 2031, potrivit noului proiect al legii salarizării unitare, conform Digi24. Creșterile pentru funcțiile de vârf din stat sunt cuprinse între câteva mii de lei brut, în contextul în care actualele grile sunt înghețate din 2018.
Proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice urmează să fie depus la Parlament, potrivit Ziare.com, liberalii cerând totodată convocarea unei sesiuni extraordinare pentru adoptarea rapidă a actului normativ, unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR.
Cifrele cheie
- Președinte: de la 24.960 lei brut în prezent la 32.800 lei în 2031 (coeficient 8,00)
- Premier: creștere etapizată de la 25.297 lei (2026-2027) la 30.750 lei în 2031
- Miniștri: de la 22.796 lei (2026-2027, coeficient 5,56) la 26.650 lei în 2031 (coeficient 6,50)
- Șeful Armatei: salariul brut crește de la 20.500 lei la 22.550 lei
- Majorările sunt aplicate etapizat, până în anul 2031
Evoluția salariilor pentru funcțiile de vârf ale statului
Grila propusă prevede o creștere graduală a coeficienților de salarizare pentru demnitari, an de an, până la atingerea valorii finale în 2031. Pentru funcția de președinte, coeficientul salarial urmează să urce de la 6,47, cât este în prezent, până la valoarea maximă de 8,00.
Pentru funcția de premier, coeficientul crește de la 6,17 în perioada 2026-2027 până la 7,50 în 2031, ceea ce înseamnă o indemnizație brută care depășește pragul de 30.000 de lei. Miniștrii vor avea, la finalul perioadei de aplicare etapizată, un salariu brut mai mare cu aproape 5.000 de lei față de nivelul actual.
🗞️ Citește și Acestea
Același mecanism de creștere graduală este prevăzut și pentru deputați, senatori și membrii Guvernului, precum și pentru aleșii locali implicați în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Ce se schimbă față de forma prezentată în mai
Noul proiect al legii salarizării aduce mai multe modificări față de varianta pusă în transparență decizională de Ministerul Muncii în luna mai. Una dintre cele mai importante schimbări vizează sporul acordat aleșilor locali implicați în proiecte europene, al cărui plafon maxim urcă de la 20% la 40%.
De asemenea, este redefinit mecanismul „diferenței salariale tranzitorii”, prevederea menită să evite scăderea veniturilor unor categorii de bugetari după aplicarea noilor grile. Potrivit noii variante, diferența se va raporta la venitul salarial din luna noiembrie 2026, va fi inclusă în salariul brut și va putea fi acordată și personalului nou încadrat, spre deosebire de forma inițială.
De ce contează pentru bugetul de stat
Proiectul introduce și un control bugetar mai strict: orice modificare ulterioară a grilelor de salarizare va trebui analizată împreună de Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, iar Ministerul Finanțelor va fi obligat să publice anual un raport privind aplicarea valorii de referință folosite la calculul salariilor.
Legea face parte din reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar adoptarea sa condiționează accesarea unei tranșe importante din fondurile europene alocate țării. Potrivit înțelegerii politice semnate la Palatul Cotroceni de liderii coaliției, niciun salariu din sectorul public nu ar urma să scadă odată cu aplicarea noii legislații.
Proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice urmează să fie depus la Senat, iar liberalii au cerut deja convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare pentru adoptarea sa rapidă, alături de alte proiecte legate de jaloanele PNRR. Termenul stabilit inițial pentru adoptare era 1 iulie, însă procesul a fost prelungit din cauza negocierilor pe marginea amendamentelor propuse de sindicate și de partidele coaliției.
Rămâne de văzut dacă forma finală a legii va păstra neschimbate grilele prezentate până acum sau dacă vor mai apărea modificări în urma dezbaterilor parlamentare din perioada următoare.
