Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Un general român pensionar cu experiență la Comandamentul NATO a ridicat, vineri, o serie de întrebări fără răspuns legate de modul în care armata a gestionat incidentul din noaptea de 29 spre 30 mai 2026, când o dronă rusească Geran-2 s-a prăbușit pe un bloc cu 40 de apartamente de pe strada Brăilei din Galați, potrivit HotNews.ro. Drona transporta cel puțin 30 de kilograme de explozibil, aproximativ 70 de persoane au fost evacuate, iar două persoane, printre care un copil de 14 ani, au fost spitalizate cu arsuri.
„E o confuzie” – generalul Bălăceanu chestionează comunicarea oficială
Generalul (rtr) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, a declarat că informațiile apărute în spațiul public după incident generează mai multă confuzie decât claritate.
Prima nedumerire vizează cantitatea de explozibil. Ministerul Apărării a comunicat inițial că drona ar fi transportat aproximativ 2 kilograme de explozibil, ceea ce contrazice datele tehnice cunoscute despre modelul Geran-2.
„Cum să aibă o dronă de tip Geran-2 numai o asemenea cantitate? Când ele sunt pregătite să lovească ținte din infrastructura portuară ucraineană și vorbim de 30-55 de kilograme de explozibil”, a spus Bălăceanu.
🗞️ Citește și Acestea
Ancheta ulterioară a confirmat că aparatul transporta cel puțin 30 kg de explozibil, infirmând varianta inițială comunicată publicului, conform Adevărul.
Întrebarea despre interceptarea ratată
A doua nelămurire a generalului se referă la decizia pilotului român de a nu trage.
„De ce pilotul nu a lansat racheta, având ținta în vizorul radarului?”, a întrebat Bălăceanu.
Drona rusească a intrat în spațiul aerian românesc din direcția orașului ucrainean Reni, separat de formația principală la ora 1:46. Conform datelor radar, aparatul a urmat o traiectorie relativ directă spre nord-estul Galațiului. Generalul consideră că pe traseul parcurs nu au existat zone dens populate care să justifice renunțarea la interceptare.
„Oare resturile unei drone ar fi însemnat un pericol mai mare decât drona rămasă cu încărcătura de explozibil, indiferent de ce cantitate vorbim?”, a întrebat retoric Bălăceanu.
Există un contrast dureros față de o intervenție recentă reușită: cu puțin timp înainte, un pilot român interceptase cu succes o dronă în spațiul aerian al Estoniei, în cadrul unui exercițiu NATO.
Soluția propusă: un „Danubian Shield” după modelul Baltic Shield
Generalul Bălăceanu nu s-a limitat la critici, ci a venit și cu o propunere concretă: crearea unui cordon de apărare antidronă de-a lungul Dunării, pe modelul Baltic Shield implementat în regiunea baltică.
„Avem nevoie de un Danubian Shield, care să însemne dislocarea în zona de frontieră fluvială a României a mai multor mijloace cu baza la sol”, a spus el.
Bălăceanu a enumerat mijloacele disponibile deja în dotarea armatei române: tunuri antiaeriene Gepard, rachete portabile Chiron achiziționate recent din Coreea de Sud, sisteme de rachete CA-95, tunuri Oerlikon 2x35mm și mitralierele antiaeriene MR-4 de pe navele fluviale.
„Cineva ne-ar spune că sunt mijloace învechite, sunt mijloace cu care ucrainenii combat aceste drone”, a anticipat el obiecția, subliniind că Ucraina respinge zilnic sute de drone cu exact aceleași categorii de armament.
Contracte în aer și sisteme care întârzie
Generalul a ridicat și o problemă de transparență privind achizițiile militare. În decembrie 2023, România a semnat cu Rheinmetall un contract pentru modernizarea a patru sisteme Oerlikon 2x35mm pe platforma Skynex — sisteme dovedite eficiente împotriva dronelor de tip Shahed/Geran.
Conform termenilor contractuali, primele două baterii (câte 12 instalații, respectiv 24 de tunuri) ar fi trebuit livrate deja în 2025. Celelalte două — în cursul anului 2026.
„Ce s-a întâmplat cu acel contract nu știm”, a spus Bălăceanu, adresând implicit o întrebare publică Ministerului Apărării.
Programul SAFE include, pe lângă Skynex-uri, și sisteme Skyranger și Millennium pentru Forțele Navale — dar achizițiile sunt în curs și livrările vor întârzia.
„S-ar putea ca termenii de livrare a sistemelor să fie undeva la peste doi ani de zile, noi sperând ca peste doi ani de zile războiul din Ucraina să înceteze”, a comentat cu amărăciune fostul general.
Context: cel mai grav incident NATO de la debutul invaziei ruse
Incidentul de la Galați este considerat cel mai grav produs pe teritoriul NATO de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a avertizat că evenimentul marchează o escaladare fără precedent, indicând o toleranță crescută a Kremlinului față de riscul producerii unor incidente pe teritoriul Alianței.
Președintele Nicușor Dan a anunțat închiderea Consulatului Rusiei de la Constanța și declararea consulului rus persona non grata. A fost convocată o ședință CSAT, iar România și Olanda au anunțat un parteneriat pentru consolidarea securității Flancului Estic.
Declarațiile generalului Bălăceanu vin ca un semnal că dincolo de reacțiile diplomatice, România are nevoie urgentă de soluții tehnice concrete pentru a preveni un nou incident similar.
