Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Miniștrii de finanțe din grupul G7 au convocat luni o teleconferință de urgență pentru a discuta eliberarea coordonată a rezervelor strategice de petrol, pe fondul creșterii explozive a prețurilor generate de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit HotNews.ro. Cel puțin trei state membre, inclusiv Statele Unite, și-au exprimat deja sprijinul pentru această măsură.
Teleconferință de urgență pentru stabilizarea pieței energetice
Reuniunea s-a desfășurat luni, la ora 8:30 ora New York-ului (15:30 ora României), cu participarea miniștrilor de finanțe din statele G7 și a directorului executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), Fatih Birol. Obiectivul principal a fost evaluarea impactului economic al războiului cu Iranul asupra piețelor energetice globale.
Propunerea principală vizează eliberarea a 300–400 de milioane de barili din rezervele strategice coordonate de IEA, ceea ce ar reprezenta între 25 și 30% din totalul stocurilor disponibile, estimate la circa 1,2 miliarde de barili. Decizia finală nu a fost luată în cadrul acestei teleconferințe, urmând ca miniștrii energiei din G7 să se reunească marți pentru a stabili pașii concreți.
Prețul petrolului, la cel mai ridicat nivel din 2022.
Criza energetică s-a declanșat în contextul escaladării militare din Orientul Mijlociu, care a perturbat grav transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Cotația petrolului Brent a urcat luni până la 116,71 dolari pe baril, de la aproximativ 72 de dolari înainte de izbucnirea conflictului, iar petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a depășit temporar 116 dolari pe baril, conform Economica.net.
Aceasta reprezintă cea mai mare creștere procentuală zilnică din istoria modernă a pieței petroliere, depășind nivelurile înregistrate după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Închiderea Strâmtorii Ormuz a blocat în mare parte exporturile producătorilor din Golful Persic, inclusiv Emiratele Arabe Unite și Irak, care au redus deja producția din cauza lipsei de spații de stocare.
Presiuni politice și economice la nivel global.
Creșterea prețurilor la energie pune sub presiune guvernele din întreaga lume, în special pe cele ale marilor importatori de petrol: China, India, Japonia, Germania, Coreea de Sud, Italia și Spania. În Statele Unite, prețul mediu al benzinei a ajuns la 3,45 dolari pe galon, față de 2,98 dolari cu o săptămână înainte, generând presiuni politice asupra administrației Donald Trump.
Ministrul energiei din Qatar, Saad al-Kaabi, a avertizat că războiul riscă să afecteze grav economiile lumii și a anticipat că exportatorii din Golf ar putea suspenda producția în câteva zile. La rândul său, analistul energetic Rapidan Energy Group a subliniat că statele membre ale IEA se află sub presiune intensă pentru a activa mecanismele de urgență.
Rezervele strategice ale IEA au fost instituite în 1974, după criza petrolieră arabă, și au mai fost utilizate de cinci ori până acum, inclusiv în 2022, în urma invaziei ruse în Ucraina. Activarea lor reprezintă o decizie excepțională, destinată exclusiv situațiilor de criză majoră pe piețele globale de energie.
Decizia finală privind eliberarea coordonată a rezervelor urmează să fie adoptată marți, în cadrul reuniunii miniștrilor energiei din G7, cu ochii pieței globale ațintiți asupra rezultatelor.






















