Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Generalul în rezervă Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major al Apărării, a analizat planul președintelui Nicușor Dan privind transformarea României în a doua putere militară de pe flancul estic al NATO, după Polonia. Oficialul militar susține că acest obiectiv este deja realizat dacă vorbim despre statele baltice, Polonia, România și Bulgaria, dar că includerea Turciei schimbă complet ecuația, potrivit StiriPeSurse.ro.
„Deja suntem a doua putere, dacă nu includem Turcia.”
Întrebat dacă planul președintelui este realist, generalul Ștefan Dănilă a precizat că „depinde cât de mare considerăm flancul estic„. Conform fostului șef al Statului Major al Apărării, dacă prin flancul estic înțelegem statele baltice, Polonia, România și Bulgaria, România este deja a doua putere militară din această zonă a NATO.
„Dacă flancul estic este format din țările baltice, Polonia, România și Bulgaria, da, România este al doilea cel mai puternic stat de pe flancul estic. Nici nu trebuie să facem eforturi foarte-foarte mari, deja suntem”, a punctat generalul pentru StiriPeSurse.ro.
Cu toate acestea, oficialul militar a subliniat că includerea Turciei în ecuație schimbă complet perspectiva. „Dacă includem în flancul estic al NATO și Turcia, atunci nu avem cum să fim al doilea cel mai puternic stat de pe flancul estic. Atâta timp cât suntem între Polonia și Turcia, suntem al treilea. Și nu avem cum să devenim al doilea cel mai puternic stat„, a declarat generalul (r) Dănilă, potrivit Digi24.
Noua Strategie Națională de Apărare.
Planul prezentat de Nicușor Dan face parte din noua Strategie Națională de Apărare până în 2030, prezentată pe 12 noiembrie. Documentul stabilește că România își propune să devină a doua cea mai mare putere militară de pe flancul estic al NATO, după Polonia.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a confirmat această ambiție în declarații recente: „Ambiția pe care o setează președintele în această strategie, este să fim a doua putere militară de pe flancul de est, după Polonia, ceea ce este absolut rezonabil. Putem atinge asta și putem face asta„, a afirmat Moșteanu pentru Digi24.
Oficialul a explicat că noua Strategie Națională de Apărare reprezintă „o schimbare de paradigmă față de ultima strategie prezentată de fostul președinte„, punând accent pe rolul proactiv al României în arhitectura de securitate regională, potrivit Puterea.ro.
Focus pe capacitate, nu pe clasamente.
Generalul Dănilă a atras atenția că ideea de a ne poziționa pe diverse locuri în clasamente este „improprie„. „Ideea de a ne poziționa pe diverse locuri, pe diverse podiumuri este improprie, din punctul meu de vedere. Noi trebuie să avem o capacitate suficientă de reacție și de descurajare și, în același timp, să fim pregătiți să luptăm integrat cu forțele statelor membre NATO„, a menționat generalul Ștefan Dănilă.
Strategia națională pune accent pe consolidarea capacităților militare prin investiții constante. România s-a angajat să crească cheltuielile de apărare la 3,5% din PIB până la finalul anului 2030. În 2025, bugetul alocat Apărării va reprezenta 2,24% din PIB, conform declarațiilor președintelui Nicușor Dan la deschiderea NATO Industry-Forum de la București.
Obiectivele strategice pentru flancul estic.
Documentul de strategie menționează consolidarea profilului României pe trei dimensiuni: la nivel regional pe flancul estic, cu accent pe regiunea Mării Negre și Balcanii de Vest; în cadrul NATO și UE; și în relație cu partenerii strategici, în special cu SUA, potrivit Europa Liberă.
Un obiectiv central este dezvoltarea mobilității militare pe axa nord-sud a flancului estic, „ca parte a unei abordări coerente și integrate de la Marea Baltică la Marea Neagră„, a subliniat Nicușor Dan. Acest lucru presupune consolidarea capacităților cu dublă utilizare: căi ferate, facilități portuare la Marea Neagră și la Dunăre, precum și alte elemente de infrastructură critică.
Strategia mai include promovarea serviciului militar voluntar, dezvoltarea forțelor din rezerva strategică, asigurarea pregătirii populației pentru apărare și consolidarea prezenței trupelor aliate NATO pe teritoriul României. Guvernul pregătește Legea pregătirii populației pentru apărare, care introduce conceptul de stagiu militar voluntar de patru luni.






















