Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul deputat liberal Cătălin Theodor Nicolescu, condamnat în 2019 la opt ani de închisoare pentru luare de mită în dosarul despăgubirilor supraevaluate de la ANRP, încearcă acum să obțină de la statul român suma de 6,2 milioane de lei, exact banii confiscați în urma condamnării sale. El susține că suma ar fi fost stabilită eronat și invocă o „eroare judiciară”.
Fostul parlamentar a deschis un proces civil prin care solicită „repararea prejudiciilor rezultate din erori judiciare”. Tribunalul București a respins cererea în noiembrie 2025, însă Cătălin Theodor Nicolescu a făcut apel. Dosarul urmează să fie analizat de Curtea de Apel București, primul termen fiind stabilit pentru 3 aprilie 2026, potrivit Libertatea.
Nicolescu a fost singurul politician condamnat definitiv în megadosarele ANRP care au vizat despăgubiri acordate pentru terenuri evaluate la prețuri mult peste valoarea reală. Prejudiciul total estimat în cele două dosare de corupție depășea 146,5 milioane de euro.
Megadosarele ANRP și condamnarea din 2019.
În perioada 2014-2015, procurorii DNA au trimis în judecată 20 de persoane – politicieni, funcționari și oameni de afaceri – în două dosare de corupție privind despăgubiri acordate de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. În primul dosar ANRP au fost trimiși în judecată 12 inculpați, printre care fosta șefă a instituției Ingrid Zaarour, avocata Ingrid Mocanu, fostul șef al ANI Horia Georgescu și Cătălin Theodor Nicolescu.
🗞️ Citește și Acestea
Deși în primă instanță, în 2018, toți inculpații au primit pedepse cu executare, situația s-a schimbat radical în apel. În 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat doar pe Nicolescu la opt ani de închisoare pentru luare de mită, conform Digi24. Ceilalți inculpați au fost achitați pentru abuz în serviciu după deciziile Curții Constituționale care au modificat interpretarea infracțiunii.
Judecătorii au reținut că membrii Comisiei de Stabilire a Despăgubirilor nu aveau competențe reale în evaluarea proprietăților și că numirile în funcții erau făcute pe criterii politice, fără cerințe de specializare. „Pentru numirea unor persoane în funcțiile de conducere din cadrul ANRP nu era necesară vreo condiție de studii sau specializare, numirile fiind făcute pe criterii politice”, au constatat magistrații.
Eliberare condiționată după mai puțin de cinci ani.
Condamnat la opt ani de închisoare, Nicolescu a fost eliberat condiționat în martie 2024, după ce a executat efectiv 4 ani, 4 luni și 23 de zile. Restul perioadei necesare pentru liberare a fost completat prin zile câștigate prin muncă și prin compensarea pentru condițiile improprii de detenție.
Potrivit Tribunalului Ilfov, în penitenciar el a lucrat la spălătoria auto, a păzit ciupercăria închisorii și a susținut prelegeri pentru alți deținuți despre legătura dintre educație și piața muncii. Dacă i s-ar fi aplicat noile prevederi legale care condiționează liberarea de plata prejudiciului, Nicolescu ar fi rămas în detenție până în noiembrie 2026.
Cum a evitat plata prejudiciului de 6,2 milioane de lei.
Deși instanța a dispus confiscarea sumei de 6,2 milioane de lei, fostul deputat nu a achitat banii. El a beneficiat de aplicarea legii penale mai favorabile, deoarece faptele au fost comise între 2006 și 2008. În vechea legislație, liberarea condiționată nu era condiționată de plata prejudiciului, spre deosebire de reglementările actuale.
În plus, în 2023, Curtea de Apel București a dispus ridicarea sechestrului asupra mai multor bunuri ale acestuia, inclusiv o vilă și alte imobile din Pitești, precum și un autoturism Jaguar. Instanța a constatat că statul român nu a deschis o acțiune civilă pentru recuperarea prejudiciului în termenul legal, conform informațiilor publicate de Ziare.com.
Cererea de despăgubiri pentru presupusa „eroare judiciară”.
În martie 2025, Nicolescu a cerut în instanță ca statul să îi plătească despăgubiri de 6,2 milioane de lei, susținând că suma confiscată ar fi fost stabilită eronat. El a invocat diferențe între acuzațiile din rechizitoriu și concluziile instanței privind numărul de acțiuni primite și valoarea acestora.
Tribunalul București a respins însă argumentele. Judecătorul a arătat că stabilirea prejudiciului și confiscarea bunurilor sunt atributul instanței penale și că nemulțumirea față de interpretarea probelor nu reprezintă o eroare judiciară. Instanța a subliniat că procedura privind erorile judiciare nu poate fi folosită ca o cale suplimentară de atac atunci când un condamnat este nemulțumit de hotărârea definitivă.
Declarațiile denunțătorilor din dosar.
În timpul procesului penal, martorii au relatat modul în care ar fi fost oferite sume de bani sau acțiuni pentru facilitarea despăgubirilor. Ion Ștefan Barbu, partener de afaceri al denunțătorului Valentin Vișoiu, a declarat în instanță că o parte din acțiunile rezultate dintr-un dosar de despăgubire ar fi trebuit să ajungă la Nicolescu.
„În dosarul cumpărat în 2007 figuram drept cumpărător în locul lui Vișoiu. E posibil să fi participat cu banii mei în proporție de 20 la sută. Nu mai țin minte dacă în momentul cumpărării drepturilor sau ulterior am aflat că ne va ajuta sau e posibil să ne ajute Nicolescu de la ANRP”, a declarat Barbu în fața Curții de Apel București.
Valentin Vișoiu a susținut, la rândul său, că între 2009 și 2011 i-ar fi dat fostului deputat aproximativ 2,3 milioane de lei, o parte în numerar și o parte prin contracte. Dezvăluirile celor doi denunțători au fost esențiale pentru condamnarea lui Nicolescu, fiind corroborate cu alte probe administrate de procurori.
Dosarul ANRP rămâne unul dintre cele mai controversate cazuri de corupție din România, ilustrând modul în care despăgubirile pentru proprietăți naționalizate au fost manipulate pentru a genera profituri uriașe pe seama bugetului de stat. Cererea lui Nicolescu de a primi înapoi exact suma confiscată ridică semne de întrebare asupra eficienței sistemului judiciar în recuperarea prejudiciilor în cazurile de corupție la nivel înalt.
