Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat vineri, 17 aprilie 2026, că măsurile de reducere a taxelor la combustibili, de tipul celor adoptate recent de Guvernul Ilie Bolojan, sunt ineficiente și prost direcționate. Avertismentul vine la doar câteva săptămâni după ce Executivul a emis o ordonanță de urgență pentru a stopa creșterile de prețuri la carburanți, conform Digi24.
FMI transmite că intervențiile pe prețul combustibililor sunt greșeli costisitoare.
Într-un briefing dedicat Europei, publicat vineri, instituția cu sediul la Washington a fost tranșantă: deși guvernele ar fi tentate să plafoneze prețurile sau să reducă taxele la carburanți în fața crizei generate de războiul din Orientul Mijlociu, „aceste măsuri nu sunt unele înțelepte”.
FMI și-a fundamentat evaluarea pe lecțiile crizei energetice din 2022, când invazia rusă în Ucraina a împins prețurile la energie la cote record. Atunci, guvernele europene au cheltuit în medie 2,5% din PIB pe pachete de ajutor energetic — din care mai mult de două treimi nu au fost măsuri țintite. Fondul subliniază că ar fi fost suficient 0,9% din PIB pentru a compensa complet impactul creșterilor energetice pentru cele mai sărace 40% dintre gospodării, transmite Agerpres.
Greu de inversat și ar trebui evitate.
„Măsurile de sprijin largi și fără un sfârșit clar sunt greu de inversat și ar trebui evitate”, a recomandat FMI, potrivit Calea Europeană.
🗞️ Citește și Acestea
Instituția avertizează că intervențiile generalizate avantajează în mod disproporționat gospodăriile cu venituri ridicate, care consumă mai multă energie, și reduc stimulentele pentru populație și companii de a investi în eficiență energetică sau surse alternative.
Într-un registru similar, Kristalina Georgieva, directoarea generală a FMI, a avertizat că „urmează vremuri grele” dacă prețurile petrolului rămân ridicate, solicitând guvernelor să protejeze sustenabilitatea fiscală.
Ce a făcut România: OUG și situație de criză pe piața carburanților.
La 26 martie 2026, Guvernul Bolojan a publicat în Monitorul Oficial Ordonanța de urgență privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, valabilă inițial până la 30 iunie 2026, cu posibilitate de prelungire.
Actul normativ introduce plafonarea adaosului comercial pentru benzină și motorină la nivelul întregului lanț economic, limitând marjele la cel mult 50% din media anului 2025. Exporturile de carburanți au fost condiționate de acordul prealabil al autorităților, pentru a asigura prioritar aprovizionarea pieței interne.
Germania analizează o propunere similară — reducerea taxelor la carburanți, inclusiv TVA, cu aproximativ 0,17 euro pe litru, pentru două luni (1 mai – 30 iunie). Parlamentul de la Berlin urmează să se pronunțe în cursul săptămânii viitoare.
O tensiune dificilă între nevoia politică și prudența fiscală.
Dilema cu care se confruntă Guvernul Bolojan ilustrează o contradicție reală: presiunea populară de a reduce prețurile la pompă este imediată și vizibilă, în vreme ce costurile fiscale pe termen lung ale unor astfel de intervenții sunt difuze și greu de comunicat publicului.
FMI recomandă în schimb măsuri țintite — transferuri directe de numerar pentru gospodăriile vulnerabile — mai eficiente și mai ușor de retras după normalizarea pieței.
Decizia finală privind prelungirea sau modificarea OUG va fi anunțată în funcție de evoluția prețurilor la carburanți și a situației geopolitice din Orientul Mijlociu.
