Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul premier Florin Cîțu avertizează că punerea în practică a legii salarizării unitare va genera cheltuieli suplimentare de miliarde de lei, acoperite prin majorarea taxelor, potrivit Mediafax. Declarația vine în plină negociere între Guvern, sindicate și partidele politice pe marginea reformei salariale cerute de Comisia Europeană prin PNRR.
Ce a scris fostul premier pe Facebook
Într-o postare publicată pe rețeaua socială, Cîțu a atras atenția asupra costurilor pe care le va genera noua lege. „Puneți-vă bani deoparte”, a scris fostul șef al Executivului, avertizând că, pe termen scurt, românii se vor confrunta cu taxe mai mari, iar pe termen mediu cu o inflație superioară celei actuale, potrivit Antena 3.
Fostul ministru de Finanțe a comparat situația actuală cu majorarea TVA de anul trecut, justificată atunci prin riscul retrogradării României în categoria „junk” de către agențiile de rating. El susține că bugetul de anul trecut fusese construit pe o creștere economică de peste 2%, fără cheltuielile suplimentare aduse acum de legea salarizării.
Cheltuieli suplimentare de cel puțin 8 miliarde de lei
Cîțu susține că actuala economie este mai slabă, cu perspective mai proaste și cheltuieli suplimentare de cel puțin 8 miliarde de lei, motiv pentru care România ar trebui, teoretic, să fie mai aproape de o retrogradare a ratingului, potrivit Ziare.com. Fostul premier a adăugat că un asemenea scenariu ar presupune ca agențiile de rating să acționeze independent, nu ca „instrumente de narativ guvernamental”.
🗞️ Citește și Acestea
Declarațiile lui Cîțu vin în contextul discuțiilor tensionate purtate la Palatul Cotroceni pe tema noii legi a salarizării unitare, unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Pîslaru: solicitările sindicatelor depășesc dublul sumei disponibile
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că valoarea maximă pe care statul o poate aloca pentru noua grilă de salarizare este de 12,1 miliarde de lei, echivalentul a 7,3% din PIB, plafon derivat din forma renegociată a PNRR. Solicitările venite din partea sindicatelor și a instituțiilor publice au depășit însă 20 de miliarde de lei.
„Pe structura actuală de angajamente ale României fiscal-bugetare, lucrul acesta nu poate fi rezolvat”, a declarat Pîslaru, referindu-se la cererile care depășesc dublul sumei disponibile, potrivit Gândul.
De ce depinde jalonul din PNRR
Ministrul a precizat că discuțiile purtate cu Ministerul Finanțelor și cu Comisia Europeană au avut ca scop stabilirea unei valori maxime care să nu pună în pericol angajamentele fiscale ale României. De adoptarea legii salarizării depind 770 de milioane de euro din fondurile europene alocate prin PNRR, iar termenul stabilit pentru îndeplinirea jalonului este 31 august 2026.
Pîslaru a subliniat că legea nu trebuie privită doar prin prisma sumei europene, ci și ca o oportunitate de a corecta inechitățile salariale acumulate în sistemul public. El a precizat totodată că Executivul interimar nu poate iniția singur proiectul legislativ, responsabilitatea revenind în continuare partidelor politice.
Discuțiile de la Cotroceni au fost coordonate de consilierul prezidențial Radu Burnete, după mai multe runde de consultări cu sindicatele. Pîslaru și-a exprimat speranța că partidele vor ajunge la un acord la începutul săptămânii viitoare, înainte ca proiectul să fie depus în Parlament.
