Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Florin Cîțu, fost premier și fost ministru al Finanțelor, susține că Ministerul Finanțelor ar putea anticipa o retrogradare a ratingului de țară, pe fondul unei creșteri neobișnuite a sumelor pe care statul le împrumută de pe piața internă. Declarația a fost făcută într-o postare pe Facebook, potrivit Capital.ro.
Fostul demnitar afirmă că schimbarea ritmului de împrumut al Ministerului Finanțelor ar putea indica existența unor semnale negative primite deja în discuțiile cu agențiile internaționale de rating.
Sumele împrumutate s-au dublat și triplat față de perioada de stabilitate
Potrivit lui Florin Cîțu, în perioadele economice stabile, Ministerul Finanțelor obișnuia să solicite prin prospectele de emisiune sume de 400-500 de milioane de lei la o singură ședință de licitație pentru titluri de stat. În ultima perioadă, spune fostul premier, această sumă ar fi crescut semnificativ.
„De la o vreme a început să dubleze și chiar să tripleze sumele pe care vrea să le împrumute din start la o singură ședință. Programul pe iulie: 8,5 miliarde de lei de pe piața internă, cu aproape un miliard peste iunie”, a scris fostul premier, potrivit Stiripesurse.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Programul de finanțare pentru iulie prevede, potrivit datelor publicate pe baza prospectelor de emisiune, o emisiune de certificate de trezorerie de 1 miliard de lei și 11 licitații pentru obligațiuni benchmark, însumând 7,5 miliarde de lei, la care se POT adăuga sesiuni suplimentare de oferte necompetitive.
„Cea mai probabilă explicație”: semnale negative de la agențiile de rating
Fostul ministru al Finanțelor leagă direct majorarea sumelor împrumutate de discuțiile cu agențiile internaționale de evaluare a riscului suveran. El consideră că statul ar încerca să se finanțeze cât mai mult posibil înainte ca accesul la piețe să devină mai costisitor.
„Cea mai probabilă explicație este că Ministerul a primit semnale negative din discuțiile cu agențiile de rating și încearcă să împrumute cât mai mult înainte ca finanțarea să devină mai scumpă sau imposibilă”, afirmă Cîțu, potrivit sursei citate.
Afirmația nu este însoțită de documente publice care să confirme existența unor semnale oficiale transmise Ministerului Finanțelor. România se află însă deja sub presiune pe zona de rating suveran: S&P a reconfirmat în luna mai ratingul țării la „BBB-/A-3”, cu perspectivă negativă, iar Fitch a menținut în februarie ratingul „BBB-”, tot cu perspectivă negativă.
Blocajul politic, un factor agravant în calculul fostului premier
Cîțu leagă riscul unei retrogradări și de contextul politic actual, marcat de absența unui guvern cu puteri depline. El argumentează că, atât timp cât executivul demis nu poate asuma măsuri bugetare majore, riscul unui downgrade crește semnificativ.
„Având în vedere că guvernul demis nu poate înainta legea bugetului și nici măcar să facă rectificare bugetară, estimez că probabilitatea unui downgrade în perioada următoare a depășit 70%”, a transmis fostul premier.
Fostul ministru al Finanțelor cere, în același mesaj, ca instituția să clarifice public dacă deține informații suplimentare privind riscurile la adresa ratingului de țară, pentru ca populația să se poată proteja la timp.
România, la limita inferioară a categoriei investiționale
România se află în prezent la limita inferioară a categoriei „investment grade” în evaluările marilor agenții de rating, iar perspectiva negativă atașată ratingului indică riscul unei retrogradări dacă finanțele publice continuă să se deterioreze sau dacă măsurile de consolidare fiscală nu sunt considerate credibile de investitori.
Ministerul Finanțelor a precizat, în documentele bugetare publice, că politica de finanțare pentru 2026 urmărește acoperirea necesarului de finanțare, limitarea riscurilor asociate datoriei publice și dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat, printr-o abordare descrisă drept „flexibilă și transparentă”.
Context: avertismente repetate ale fostului premier
Nu este prima oară când Florin Cîțu atrage atenția asupra riscurilor bugetare din ultima perioadă. Fostul premier a mai avertizat recent că expunerea sistemului bancar românesc la titlurile de stat este de aproape trei ori mai mare decât media Uniunii Europene, ceea ce ar amplifica impactul unui eventual șoc de rating direct asupra populației, prin pensii private, credite și curs valutar.
Rămâne de văzut dacă Ministerul Finanțelor va oferi clarificări publice privind strategia de împrumut din ultimele luni, într-un context în care presiunea asupra ratingului de țară pare să crească pe fondul blocajului politic prelungit.
–
