Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Zece țări europene vor semna luni la Hamburg un pact istoric privind energia curată, angajându-se să dezvolte împreună 100 de gigawați de capacitate eoliană offshore în Marea Nordului prin proiecte la scară largă, în ciuda criticilor recente ale președintelui american Donald Trump la adresa energiei verzi, relatează Reuters.
Summitul de la Hamburg marchează cea de-a treia întâlnire la nivel înalt a țărilor din Marea Nordului privind energia eoliană offshore și reprezintă un semnal puternic că Europa rămâne angajată în tranziția către energie curată, pe fondul tensiunilor geopolitice și al amenințărilor la securitatea infrastructurii energetice. Acordul, cunoscut sub numele de „Declarația de la Hamburg”, va fi semnat pe 26 ianuarie 2026 de miniștrii energiei din Regatul Unit, Germania, Danemarca, Franța, Belgia, Olanda, Irlanda, Luxemburg, Norvegia și Islanda, conform guvernului britanic.
Obiectiv ambițios: 300 GW până în 2050.
Angajamentul de 100 GW reprezintă aproximativ o treime din obiectivul mai amplu al Mării Nordului de a atinge 300 GW de capacitate eoliană offshore până în 2050. Acest țintă majoră a fost stabilită în 2023 la Ostend, Belgia, în urma invaziei rusești în Ucraina, care a acutizat temerile Europei privind dependența de gazul rusesc, potrivit Bloomberg.
Proiectele comune vor fi realizate prin parcuri eoliene offshore conectate direct la mai multe țări prin cabluri submarine de înaltă tensiune. Operatorii de Sisteme de Transmisie urmează să pună în mișcare 20 GW din aceste proiecte în anii 2030, conform documentului draft văzut de Bloomberg.
🗞️ Citește și Acestea
Ministrul britanic al energiei, Ed Miliband, a subliniat importanța strategică a acordului: „Apărăm interesul național prin promovarea energiei curate, care poate scoate Regatul Unit din dependența de combustibilii fosili și ne poate oferi suveranitate și abundență energetică”, a declarat Miliband într-un comunicat oficial.
Securitatea infrastructurii: prioritate majoră după amenințările rusești.
Un aspect crucial al Declarației de la Hamburg îl reprezintă angajamentul sporit pentru protecția infrastructurii eoliene offshore împotriva amenințărilor fizice și cibernetice. Documentul draft menționează explicit necesitatea de a „asigura infrastructura noastră energetică offshore împotriva acțiunilor comise în spațiul maritim și aerian de actori rău intenționați și împotriva comportamentului neglijent de navigație”.
Țările semnatare se vor angaja să facă schimb de date legate de securitate și să testeze rezistența componentelor turbinelor eoliene împotriva atacurilor cibernetice și fizice. Această preocupare vine după o serie de incidente care au afectat infrastructura energetică europeană în ultimii ani, conform Riviera Maritime Media.
La începutul lunii ianuarie 2026, 45.000 de gospodării din Berlin au rămas fără energie electrică timp de mai multe zile în urma unui atac incendiar, iar în ultimii ani au fost raportate mai multe incidente care au afectat legăturile energetice submarine. NATO și Comisia Europeană participă pentru prima dată la Summitul Mării Nordului, recunoscând potențialul geostrategic major al energiei eoliene offshore pentru Europa.
Un raport al organizației E3G sugerează că infrastructura eoliană offshore ar putea fi planificată și ca active de apărare, cu facilitățile portuare cu dublu scop și echiparea parcurilor eoliene cu echipamente de supraveghere și monitorizare pentru a întări conștientizarea situației maritime în regiunea Mării Nordului, potrivit New Civil Engineer.
Răspunsul Europei la criticile lui Trump.
Acordul vine la mai puțin de o săptămână după ce președintele american Donald Trump a criticat dur planurile Marii Britanii de a renunța treptat la producția de petrol și gaze din Marea Nordului și s-a plâns de energia eoliană europeană în cadrul discursului său de la Forumul Economic Mondial de la Davos.
„Sunt mori de vânt peste tot în Europa. Sunt mori de vânt peste tot și sunt niște eșecuri. Am observat că, cu cât o țară are mai multe mori de vânt, cu atât pierde mai mulți bani și cu atât situația acelei țări este mai proastă”, a declarat Trump la Davos, potrivit The Guardian.
Declarația de la Hamburg reprezintă un răspuns ferm al Europei la aceste critici, semnalând că guvernele din vestul și nordul continentului rămân angajate în energia eoliană ca modalitate de a spori securitatea energetică a regiunii. Acordul subliniază că Europa continuă să vadă energia eoliană offshore ca o componentă esențială a tranziției către net zero până la mijlocul secolului.
Context istoric și obiective economice.
Summitul de la Hamburg este al treilea summit al Mării Nordului dedicat energiei eoliene offshore. Primul a avut loc la Esbjerg, Danemarca, în 2022, iar al doilea la Ostend, Belgia, în 2023. Summitul a fost inițiat ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, pentru a ajuta Europa să-și reducă dependența de importurile de combustibili fosili, în special de la Rusia, conform guvernului federal german.
Cancelarul federal german Friedrich Merz va primi șefii de stat și de guvern la Hamburg dimineața de 26 ianuarie, cu discuții care vor avea loc în principal la Primăria din Hamburg și la Camera de Comerț. Ministrul german pentru Afaceri Economice și Energie, Katherina Reiche, va găzdui o cină pentru miniștrii energiei în seara precedentă.
Peste 100 de reprezentanți ai companiilor vor participa, de asemenea, la summit, subliniind importanța cooperării între sectorul public și privat pentru realizarea obiectivelor ambițioase ale regiunii. Rezultatele vor fi documentate în declarații interguvernamentale de summit, iar sunt așteptate acorduri suplimentare între statele Mării Nordului privind proiectele de cooperare.
Marea Nordului: pilonul tranziției energetice europene.
Marea Nordului este destinată să fie un motor major al tranziției Uniunii Europene către net zero până la mijlocul secolului, cu un potențial enorm atât pentru energia eoliană, cât și pentru energia hidroelectrică. Susținătorii cred că regiunea ar putea reduce facturile de energie, îmbunătăți securitatea energetică și ajuta la producerea unei mari părți din hidrogenul verde necesar pentru decarbonizarea industriei grele.
La începutul lunii ianuarie 2026, Regatul Unit a obținut un volum record de capacitate eoliană offshore în cea mai recentă licitație de energie, când proiecte cu o capacitate totală de 8,4 GW au primit contracte. La nivel global, există în prezent 83 GW de capacitate eoliană offshore, conform unui raport din 2025 al Consiliului Global pentru Energia Eoliană.
Organizații din industrie precum WindEurope doresc ca guvernele care se învecinează cu Marea Nordului să reconstruiască argumentele economice pentru noua energie eoliană offshore, care s-au slăbit din cauza efectelor adverse ale inflației, mișcărilor ratelor dobânzilor și blocajelor din lanțul de aprovizionare.
Importanță strategică pentru Europa.
Summitul subliniază că cooperarea transfrontalieră în domeniul energiei eoliene offshore și al infrastructurii pentru hidrogen este de importanță critică pentru o Europă puternică economic, sigură și independentă. Acordul reprezintă un angajament ferm al continentului de a-și construi viitorul energetic pe resurse regenerabile, în ciuda presiunilor geopolitice și a criticilor din exterior.
Dezvoltarea infrastructurii eoliene offshore la această scară va necesita investiții masive și coordonare strânsă între guverne, operatori de rețea și industrie. Cu toate acestea, participanții consideră că beneficiile pe termen lung – securitate energetică sporită, reducerea emisiilor de carbon și independență față de importurile de combustibili fosili – justifică pe deplin eforturile și costurile implicate.
