Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Europarlamentarul Eugen Tomac a anunțat că va iniția o rezoluție a Parlamentului European pentru recunoașterea crimelor regimului totalitar sovietic, la 87 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, potrivit G4Media.ro. Președintele PMP, consilier onorific al șefului statului Nicușor Dan, susține că și Parlamentul României are obligația să condamne oficial acest acord.
Ce a transmis Eugen Tomac
Pactul Ribbentrop-Molotov a fost semnat la Moscova pe 23 august 1939, între miniștrii de externe ai Germaniei naziste și Uniunii Sovietice, și a inclus un protocol secret prin care mai multe teritorii din estul Europei, inclusiv Basarabia, au fost trecute în sfera de influență sovietică.
Într-o postare publică, Tomac a arătat că înțelegerea a afectat destinul a peste trei milioane de cetățeni români, iar una dintre cele mai grave consecințe a fost foametea organizată din 1946-1947, în care și-au pierdut viața peste 130.000 de foști cetățeni români, potrivit Mediafax.
Un apel către Parlamentul de la București
Europarlamentarul susține că, în semn de respect pentru victime, Parlamentul României are obligația să condamne oficial aceste crime împotriva umanității. „Voi iniția același demers și la nivel european”, a mai transmis Tomac, precizând că viitoarea rezoluție a Parlamentului European ar urma să recunoască atât tragedia, cât și responsabilitatea regimului totalitar sovietic.
🗞️ Citește și Acestea
23 august este marcată la nivel european drept Ziua Comemorării Victimelor Nazismului și Comunismului, o dată stabilită de Parlamentul European printr-o rezoluție adoptată în 2008-2009, tocmai pentru a coincide cu aniversarea semnării pactului dintre Hitler și Stalin. O rezoluție similară, prin care instituția condamna explicit pactul, fusese adoptată și în 2019, la 80 de ani de la semnare, potrivit Digi24.
Ce prevedea, de fapt, protocolul secret
Dincolo de tratatul de neagresiune făcut public în 1939, Pactul Ribbentrop-Molotov a inclus un protocol adițional secret, prin care Germania nazistă și Uniunea Sovietică și-au împărțit sferele de influență în estul Europei. Basarabia și nordul Bucovinei au fost incluse în zona revendicată de Moscova, iar în iunie 1940, sub amenințarea forței, aceste teritorii au fost ocupate și anexate de URSS. Existența protocolului secret a fost confirmată public abia la procesele de la Nürnberg, la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Foametea organizată din 1946-1947, invocată de Tomac, a urmat sovietizării forțate a Basarabiei, în paralel cu colectivizarea agriculturii și cu deportările în masă către Siberia și Kazahstan, la care Parlamentul European a mai făcut referire în comemorări anterioare ale zilei de 23 august.
Un demers care se leagă de un dosar mai vechi al lui Tomac
Nu este prima dată când Eugen Tomac inițiază o inițiativă legislativă europeană legată de consecințele ocupației sovietice asupra României. Europarlamentarul PMP a fost și inițiatorul rezoluției prin care Parlamentul European a cerut, în 2024, returnarea tezaurului României confiscat de Rusia în timpul Primului Război Mondial. Demersul de acum se înscrie în aceeași linie de politică externă simbolică, axată pe recunoașterea și repararea, chiar și doar declarativă, a prejudiciilor provocate de regimul sovietic.
Contextul politic intern al anunțului
Anunțul lui Tomac vine într-un moment în care numele său circulă din nou drept posibil candidat la funcția de prim-ministru. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Tomac drept prima variantă de premier, însă acesta și-a retras mandatul înainte de votul din Parlament. Potrivit unor surse citate de presă, europarlamentarul s-ar afla din nou pe lista scurtă a șefului statului, alături de președintele PSD, Sorin Grindeanu, și actualul ministru de Finanțe, Alexandru Nazare.
Demersul de la Bruxelles nu are, cel puțin oficial, nicio legătură cu negocierile pentru formarea unui nou Guvern. Rămâne totuși un semnal politic dintr-o zonă în care Tomac s-a poziționat constant, aceea a recunoașterii istorice a abuzurilor regimului sovietic, într-un moment în care numele său este vehiculat pentru cea mai importantă funcție executivă din România.
Formarea noului Executiv rămâne, de altfel, blocată de aproape patru luni, iar președintele Nicușor Dan nu a anunțat încă un termen exact pentru o nouă nominalizare. Vizibilitatea publică oferită de un demers european cu miză simbolică, precum condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, se adaugă astfel la profilul unui politician aflat, potrivit informațiilor din spațiul public, printre variantele luate în calcul pentru funcția de premier.
