Eugen Tomac a făcut primele declarații publice după ce a renunțat la mandatul de premier desemnat, în dimineața de 14 iunie 2026, potrivit Evenimentului Zilei. Retragerea survine la doar o zi după ce Tomac prezentase în detaliu programul de guvernare, deși era evident că nu beneficiase de susținerea PNL, USR sau UDMR.
Declarațiile lui Tomac după retragere
Reacția lui Eugen Tomac a fost una împăciuitoare și fără atacuri la adresa partidelor care l-au blocat. El și-a exprimat regretul față de lipsa de dialog din partea formațiunilor pro-europene, dar și speranța că succesorul său va reuși acolo unde el nu a izbutit.
„Am plecat în urmă cu zece zile la drum cu convingerea că pot convinge partidele pro-europene să îmi dea votul. Am fost rezonabil, deschis, să găsesc susținerea pentru un guvern. Nu am găsit această atitudine la partide și îmi pare rău. Le mulțumesc celor care au acceptat să fie miniștri. Am speranța că noul cabinet va putea convinge”_, a declarat Tomac.
Mesajul a evitat orice ton polemic și a lăsat ușa deschisă pentru cooperare politică viitoare, o atitudine interpretată de analiști ca un semnal că liderul PMP rămâne disponibil pentru negocieri.
Ce promisese Tomac în campania pentru vot
Cu o zi înaintea retragerii, Tomac apăruse la Antena 3 CNN și făcuse un angajament ferm: dacă ar fi obținut învestitura, nu ar fi crescut taxele și nici impozitele.
🗞️ Citește și Acestea
„Cu mine prim-ministru, în România nu vor crește nici taxele, nici impozitele, pentru că economia, mediul de afaceri, cetățenii au suportat destul acest șoc fiscal”_, afirmase el.
Tomac argumentase că prelungirea crizei guvernamentale reprezintă o risipire a eforturilor fiscale deja făcute de cetățeni și că, dincolo de interesele de partid, maturitatea liderilor politici ar trebui să primeze.
Contextul retragerii
Eugen Tomac fusese desemnat premier pe 4 iunie 2026, după eșecul altor tentative de formare a unui guvern. Candidatura sa era privită de la bun început ca dificilă: fără susținerea PNL, USR și UDMR, obținerea celor 233 de voturi necesare pentru învestitură devenea practic imposibilă, chiar și cu sprijinul PSD, cel mai numeros grup parlamentar.
Programul de guvernare pe care l-a prezentat includea angajamente în domenii precum stabilizarea fiscală, accelerarea absorbției fondurilor europene și reforma sistemului de justiție, dar nu a reușit să convingă partidele-cheie să treacă peste diferendele politice.
Imediat după anunțul retragerii, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al PNL, ca nou candidat la funcția de prim-ministru, semnalând o schimbare de abordare spre o soluție cu suport parlamentar mai larg.
–
