Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Negocierile între Guvern și reprezentanții magistraților pentru reforma pensiilor de serviciu s-au încheiat fără niciun acord la Palatul Cotroceni. Deși magistrații au propus o soluție aliniată complet la standardele deja existente în legislația specială, Guvernul a respins întregul pachet. Discuțiile, mediate de președintele Nicușor Dan, au eșuat pe cele două teme centrale: procentul pensiei și perioada de tranziție.
Propunerea magistraților, validată pentru alte categorii dar refuzată acum.
Avocatul Toni Neacșu a explicat că delegația magistraților a acceptat integral standardele folosite deja pentru toate celelalte categorii de funcționari publici cu statut special. Concret, magistrații au fost de acord cu creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, cu o eșalonare identică celor aplicate în sistemul militar și în alte profesii, precum și cu un cuantum de 65% din brut — exact formula aplicată în prezent personalului Curții de Conturi, diplomaților, personalului aeronautic civil și funcționarilor parlamentari, potrivit StiriPeSurse.
Propunerea era, prin urmare, o aliniere perfectă la legislația specială existentă, nu un privilegiu nou. În acest sens, magistrații au renunțat explicit la orice tratament diferențiat și au propus Guvernului o soluție deja validată de Curtea Constituțională. Dacă ar fi fost acceptată, conflictul instituțional ar fi fost stins imediat, Înalta Curte nu ar mai fi avut motive să sesizeze CCR, iar CSM ar fi putut aviza proiectul de lege fără rezerve.
Blocajul pe cuantumul pensiei: 70% din net versus 65% din brut.
Cea mai mare divergență a apărut la discuția despre valoarea pensiei. Reprezentanții coaliției au explicat că nu pot ceda la cuantumul pensiei și aceasta ar urma să fie 75% din ultimul salariu. În realitate, poziția oficială a Guvernului, prezentată de premierul Ilie Bolojan, menține procentul de 70% din salariul net, conform HotNews.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Magistrații au explicat în detaliu de ce procentul actual de 70% din net nu este funcțional și de ce o pensie calculată la 65% — sau cel puțin 60% — din venitul brut rămâne singura variantă care reflectă fidel veniturile reale din finalul carierei. Aceștia au insistat că pensia profesională trebuie să fie o continuitate naturală a ultimelor venituri, nu o decuplare birocratică construită artificial pe baza unui net diminuat de impozite, rețineri și variații care nu au legătură cu natura muncii.
Eșalonarea: magistrații cer 17-20 de ani, Guvernul oferă maximum 15.
Magistrații au propus o creștere eșalonată a vârstei de pensionare până la 65 de ani, în concordanță cu standardele folosite pentru militari, diplomați, personalul Curții de Conturi sau pentru angajații aeronautici. Propunerea lor a fost de minimum 17 ani — ideal 18 sau chiar 20.
Argumentul lor: orice tranziție reală presupune o creștere de maximum un an pentru fiecare an calendaristic, altfel nu mai este eșalonare, ci un salt legislativ mascat. Coaliția a respins însă această logică și a menținut plafonul maximal de 15 ani invocat de premierul Ilie Bolojan, dar fără a accepta ritmul real al unei eșalonări.
Strategia ascunsă: magistrații, doar primul pas.
Potrivit lui Neacșu, motivul real este acela că executivul urmărește să creeze un nou standard, mai restrictiv, pe care să îl extindă ulterior și celorlalte categorii speciale de pensii, ceea ce ar fi imposibil dacă ar accepta acum standardul curent de 65% din brut și eșalonarea reală pe 17–20 de ani.
Avocatul Toni Neacșu, care reprezintă interesele magistraților, avertizează că reforma pensiilor magistraților este doar primul pas într-o reformă mai amplă. Președintele Nicușor Dan ar fi intuit această strategie, sugerând indirect că reforma pensiilor magistraților este doar primul pas într-o reformă mai amplă.
ℹ️ CONTEXT: România trebuie să adopte legea privind pensiile magistraților până pe 28 noiembrie 2025 pentru a nu pierde 231 de milioane de euro din PNRR, conform surselor politice citate de StiriPeSurse. Curtea Constituțională a respins deja o primă variantă a legii în octombrie 2025, motivând că Guvernul nu a așteptat avizul CSM.
Ce urmează: conflict instituțional pe termen.
La finalul întâlnirii, premierul Ilie Bolojan le-a cerut reprezentanților CSM să spună dacă vor aviza proiectul pe care Guvernul urmează să îl formuleze. Răspunsul lor a fost prudent: „trimiteți proiectul și îl vom analiza„.
Deși se discută despre o nouă reuniune la începutul săptămânii viitoare, aceasta va avea loc doar dacă va fi convocată de președinte. După două runde intense de negocieri la Cotroceni, concluzia rămâne aceeași: părțile nu s-au înțeles pe nimic, iar distanța dintre poziții pare mai mare decât înainte.
Miza este dublă: pe de o parte, respectarea termenului din PNRR și evitarea pierderii fondurilor europene; pe de altă parte, crearea unui precedent constituțional care va ghida reforma tuturor pensiilor speciale din România, inclusiv cele militare, care reprezintă peste 5,5 miliarde de lei anual, comparativ cu doar 186 milioane lei pentru magistrați.
