Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României, respinge categoric acuzațiile că reducerea deficitului bugetar ar fi rezultatul unor artificii contabile și califică rezultatul guvernului drept o „superperformanță”. Declarațiile vin într-un moment în care dezbaterea politică despre deficit și ajustările bugetare s-a intensificat, potrivit Curs de Guvernare.
Mesajul economistului vine ca răspuns la atacurile venite din zona PSD, care au susținut că guvernul ar fi manipulat cifrele pentru a raporta un deficit sub ținta asumată în 2025.
România a evitat recesiunea printr-o consolidare fiscală reală.
Lazea explică că măsurile de consolidare fiscală au produs efecte vizibile atât în economie, cât și în costurile de finanțare. „Grație măsurilor de consolidare fiscală, România a evitat recesiunea”, subliniază economistul-șef al BNR, arătând că creșterea economică s-a situat în 2025 aproape de 1%.
Deficitul bugetar a scăzut de la 8,7% la 7,7% din PIB pe contabilitate națională și de la 9,3% la circa 8% din PIB pe contabilitate ESA. În paralel, împrumuturile externe și interne s-au ieftinit, un factor decisiv în reducerea deficitului, conform Știrile ProTV.
🗞️ Citește și Acestea
„Dacă nu s-ar fi luat aceste măsuri, astăzi am fi vorbit de o Românie în incapacitate de plată, retrogradată la categoria junk de către agențiile de rating”, avertizează Lazea.
Zece ani de dezechilibre și epoca post-adevărului.
Economistul-șef al BNR face o analiză amplă a modului în care s-au degradat finanțele publice în ultimul deceniu și critică modul în care este purtată dezbaterea publică. „Trăim în epoca post-adevărului”, afirmă acesta, susținând că „comentatori interesați” promovează „versiuni alternative ale realității”.
În 2015, România îndeplinea toate criteriile de la Maastricht și ar fi putut să își depună candidatura pentru zona euro. În schimb, guvernele succesive au ales să urmărească o creștere economică rapidă „cu orice cost”, sacrificând echilibrele macroeconomice.
Rezultatul a fost combinația periculoasă: cea mai mare inflație din UE, cel mai mare deficit bugetar și cel mai mare deficit de cont curent, în paralel cu o creștere economică accelerată. Lazea compară situația României cu cea a Bulgariei, care a crescut mai lent, dar mai echilibrat, permițându-i accesul în zona euro în 2026.
Responsabilitatea nu aparține doar guvernelor recente.
Valentin Lazea respinge ideea că deteriorarea finanțelor publice poate fi atribuită exclusiv guvernelor Ciucă și Ciolacu. „Există tentativa lipsită de onestitate de a atribui deteriorarea finanțelor publice doar acestor guverne”, scrie economistul, calificând abordarea drept falsă.
El amintește că deficitul a crescut inclusiv în anii de expansiune economică precum 2017-2019, dar și în ani electorali precum 2016 și 2024. „Aproape pe nimeni nu a interesat care sunt consecințele acestui model”, spune Lazea, adăugând că fiecare categorie a beneficiat de pe urma acestui sistem.
Facilitățile fiscale care au alimentat criza.
Lazea detaliază tipurile de facilități care au contribuit la dezechilibrele macroeconomice. Mediul de afaceri a beneficiat de neplata impozitului pe salarii în anumite sectoare, de definirea largă a microîntreprinderilor, de niveluri scăzute ale impozitării și de tolerarea evaziunii fiscale, în special prin neplata TVA.
Publicul larg a beneficiat de gratuități la transport, diverse tipuri de tichete, subvenții temporare la combustibili și energie, precum și de impozite foarte reduse pe proprietate. „Toate aceste cadouri și le poate permite un stat cu bugetul echilibrat”, avertizează Lazea, „nicidecum un stat care se îndatorează masiv pentru a-și acoperi deficitele”.
Sectorul public, nu singurul vinovat.
În final, economistul-șef al BNR subliniază că este incorect ca responsabilitatea să fie aruncată exclusiv asupra sectorului public. El admite că au existat episoade de risipă, inclusiv atunci când autoritățile locale au majorat salariile fără legătură cu veniturile proprii sau când a crescut nejustificat numărul de bugetari.
Totuși, Lazea afirmă că sectorul de stat „nu este singurul (și nici măcar principalul) vinovat” pentru deteriorarea finanțelor publice din ultimii zece ani. Cifrele arată că în perioada 2015-2024, consumul individual al populației a crescut în cinci ani din zece mai rapid decât consumul colectiv al administrației publice.
Mesajul economistului-șef al BNR este clar: reducerea deficitului necesită implicarea tuturor actorilor economici, nu doar a sectorului public, iar succesul consolidării fiscale din 2025 este real, nu rezultatul unei manipulări contabile.
