Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a transmis că drona doborâtă la Galați în dimineața de 16 august a fost interceptată de un avion F-18 al Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflat în misiune NATO pe teritoriul României, potrivit Mediafax.
Cum a decurs operațiunea de interceptare
Potrivit Ministerului Apărării Naționale, sistemele de supraveghere au detectat, la ora 04:44, o țintă aeriană care a pătruns dinspre Republica Moldova, la aproximativ 24 de kilometri nord de Galați. O aeronavă F-18 spaniolă, aflată deja în aer în cadrul Serviciului de Luptă Poliție Aeriană de la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, a realizat contact radar cu ținta și a primit aprobarea de angajare.
Drona doborâtă la Galați a fost distrusă în condiții de siguranță la ora 05:01, iar posibilul punct de impact al resturilor a fost identificat între localitățile Băleni și Cudalbi, într-o zonă nepopulată. Operațiunea a implicat atât militarii spanioli dislocați în România, cât și structurile românești responsabile de monitorizarea spațiului aerian.
Locuitorii din județul Galați au primit un mesaj RO-Alert prin care erau avertizați asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian. Alerta a fost ridicată la scurt timp, după ce autoritățile au confirmat că zona de impact este nepopulată și nu au fost semnalate victime sau pagube materiale.
🗞️ Citește și Acestea
Aeronava care a executat interceptarea aparține detașamentului spaniol dislocat recent la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, unitate care a preluat misiunea de poliție aeriană de la detașamentul italian aflat anterior în România. Rotația periodică a contingentelor aliate face parte din dispozitivul NATO de descurajare pe flancul estic.
Reacția șefului Statului Major al Apărării.
Generalul Gheorghiță Vlad a prezentat intervenția drept o dovadă concretă a funcționării sistemului de apărare colectivă al NATO. „Incidentul din această dimineață arată, dincolo de orice declarație, ce înseamnă apărarea colectivă”, a transmis acesta, potrivit G4Media.
Șeful Armatei a subliniat că militarii aliați dislocați în România se antrenează constant alături de forțele române, folosesc proceduri comune și pot interveni împreună atunci când situația o impune. În opinia sa, prezența trupelor aliate pe teritoriul național reprezintă atât o expresie a solidarității dintre statele NATO, cât și o capacitate de apărare reală, integrată cu cea a Armatei României.
„România își apără spațiul aerian. Iar atunci când un pilot spaniol apără cerul României, NATO își îndeplinește misiunea”, a mai transmis generalul Gheorghiță Vlad. Spania participă la misiunile de consolidare a apărării aeriene pe flancul estic al Alianței, iar militarii și aeronavele spaniole sunt integrați în dispozitivul de descurajare din România.
Al patrulea incident de acest tip din acest an
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a confirmat aceleași detalii tehnice ale intervenției, potrivit comunicatului oficial al MApN, și a felicitat piloții spanioli și militarii români de la centrul de comandă pentru misiunea reușită. Incidentul de la Galați este cel puțin al patrulea caz de acest fel semnalat în spațiul aerian românesc doar în ultimele săptămâni.
Repetarea acestor incidente arată presiunea tot mai mare pe care conflictul din vecinătatea Ucrainei o exercită asupra graniței estice a României. Prezența constantă a aeronavelor aliate la Baza Mihail Kogălniceanu rămâne, potrivit oficialilor citați, elementul central al capacității de reacție rapidă a țării.
Ce înseamnă prezența aliată pentru apărarea Galațiului
Faptul că o aeronavă spaniolă, nu una românească, a fost cea care a doborât drona ilustrează modul concret în care funcționează dispozitivul NATO de poliție aeriană pe flancul estic. Aeronavele aliate rotesc periodic la Baza 57 Aeriană, iar detașamentul spaniol a preluat recent misiunea de la cel italian.
Autoritățile au precizat că zona în care au căzut resturile dronei este nepopulată, iar alerta aeriană instituită pentru județul Galați a fost ridicată la scurt timp după interceptare. Investigația privind proveniența exactă a aparatului de zbor rămâne, potrivit MApN, în desfășurare.
Cazul se adaugă unui șir de incursiuni aeriene neautorizate semnalate în ultimele luni la granița de est a României, context în care Ministerul Apărării anunță că menține legătura permanentă cu structurile aliate pentru monitorizarea situației.
Reacții politice după interceptarea dronei
Incidentul de la Galați a generat reacții rapide și din partea oficialilor de la București. Consilieri prezidențiali și membri ai Guvernului au mulțumit public Spaniei pentru intervenția rapidă, subliniind că episodul confirmă utilitatea prezenței aliate permanente pe teritoriul național.
Ministrul de Externe a transmis, la rândul său, că parteneriatul cu aliații NATO „se vede în practică” tocmai în astfel de momente, când reacția promptă a unei aeronave aliate previne o posibilă escaladare. Autoritățile române insistă că fiecare incident de acest tip este tratat ca un test real al capacității comune de reacție.
Pentru locuitorii din zonele de graniță, repetarea incidentelor cu drone readuce în discuție necesitatea unor sisteme suplimentare de avertizare timpurie. Ministerul Apărării a precizat că investițiile în supravegherea spațiului aerian rămân o prioritate pentru perioada următoare, pe fondul tensiunilor persistente generate de războiul din vecinătatea directă a României.
Incidentele cu drone care intră neautorizat în spațiul aerian al statelor din estul NATO nu sunt izolate la România. În ultimele luni, Polonia și statele baltice au raportat, la rândul lor, mai multe cazuri similare, ceea ce a determinat Alianța să convoace consultări specifice între ambasadorii statelor membre pentru a discuta despre răspunsul comun.
Aceste episoade repetate confirmă, potrivit oficialilor NATO, necesitatea consolidării capacităților de detectare și interceptare de-a lungul întregului flanc estic. Prezența constantă a aeronavelor aliate în România, alături de sistemele naționale de supraveghere, rămâne principalul mecanism prin care Alianța încearcă să limiteze riscul unei escaladări necontrolate la granițele sale.
